Australia modelata de un arhitect roman

Reading Time: 8 minute

Ia româneasca transpusa in fatada unor cladiri din Australia, blocuri de zeci de etaje modelate dupa operele lui Brâncusi in cartiere din Melbourne sunt doar câteva dintre performantele din CV-ul arhitectului roman Ionut Paisa, stabilit din 2000 la antipozi.

Am reusit sa-l prind pe Ionut pentru cateva zile in Bucuresti, el fiind cumva pe ruta Australia – Romania – Coreea de Sud. Discutia pornind de la premiatul proiect imobiliar Albert Tower din Melbourne.

Care este povestea proiectului Albert Tower din Melbourne, apreciat in Australia, dar si de un prestigios juriu international?

38 Albert Tower sau AT38 e un proiect de care sunt foarte mândru si la care s-au aliniat multi factori necesari succesului oricarui demers arhitectural, arhitectul fiind poate una din partile esentiale: un client cu care am discutat in mod extins depre responsabilitate fata de viitor, care si-a dorit o arhitectura rationala dincolo de tendinte si care sa reziste trecerii timpului, cu repere aproape clasice; un constructor pasionat si inovator, complet investit in acest design alaturi de care pot sa spun ca a lucrat o echipa de artizani. Arhitectural, a reprezentat intruchiparea majoritatii principiilor pe care le-am dezvoltat in timp si in care cred cu convingere: simplitatea limbajului arhitectural, coeziune, eficienta constructiva, eleganta, o compozitie dincolo de mode si stiluri, o arhitectura realista care raspunde unui buget bine definit.

Cum ai abordat proiectul?

AT38 este un turn rezidential de 28 de etaje si 158 de apartamente, spatiu comercial la parter si facilitati pentru rezidenti pe acoperis (piscina, fitness). Designul este clar un rezultat contextual si incearca sa raspunda atât din punct de vedere urbanistic, ceea ce eu numesc macroarhitectura, o prezenta usor identificabila in contextul urban, o arhitectura usor de recunoscut de la distanta si un raspuns la nivel de microarhitectura, frumusetea detaliilor care constituie compozitia, un raspuns la scara umana, perceptibil si care se releva in imediata apropiere a cladirii. De ani de zile sunt interesat si studiez principii de biomimetism, filotaxie si posibile aplicabilitati in arhitectura dar intr-un mod nou, logic si eficient. Situl cladirii este localizat in St. Kilda Road Junction, la punctul de convergenta a doua din marile si cele mai frumoase parcuri din Melbourne: Albert Park (unde anual au loc cursele de Formula 1) si Royal Botanical Gardens. Estetic, ideea de regenerare este explorata ca raspuns direct la acest context printr-un limbaj organic si repetitiv. intreaga compozitie este o metafora vizuala. Acest exoschelet din beton aparent prefabricat este aplicat pe o forma sculpturala pura si eleganta, ale carei proportii au fost atent studiate. Motivul hexagonal-celular este creat cu elemente standardizate pentru maximizarea eficientei constructive si reducerea costurilor, un factor extrem de important. Sunt multe de spus aici dar nu insist. intotdeauna am fost interesat de generarea unui impact maxim cu minimum de efort in arhitectura: prin repetitie si standardizare, ritm si coregrafie.

O reducere la esenta

Exact, reducere la esenta! E cel mai greu lucru de realizat dar, odata ce identifici acel numitor comun, ideea care transcende si se manifesta fizic dar suficient de subtil si abstract in acelasi timp, totul devine clar, accesibil. E ca un torent. in arhitectura comerciala mai ales, unde graviteaza cam tot fondul arhitectural creat de Rothelowman si unde brandul (o idee puternica pe care se poate usor construi o strategie de marketing) si bugetul dezvoltarii sunt factori esentiali, aceste strategii, aplicate intr-o lumina noua, cred si sper, ne-au inlesnit recunoastere pe plan local si national, iar de curând si international. Pe plan local, proiectul a fost premiat in cadrul 2014 Victorian Architecture Awards organizat de Australian Institute of Architects, iar de curând a primit o mentiune speciala in cadrul Architizer A+ Awards. Am fost selectati dintre sute de proiecte din peste 100 de tari de un juriu ce cuprinde nume mari din arhitectura contemporana si nu numai, ca Bjarke Ingels, Tom Kunding, Charles Adler si altii.

Care e povestea drumului tau din Bucuresti in Australia?

Povestea mea a inceput in 1999, când am contemplat pentru prima oara posibilitatea de a pleca din tara. Eram student la Litere si la Arhitectura, le faceam simultan incercând sa imi satisfac cele doua mari pasiuni, literatura si designul, si, ca multi alti studenti din acea perioda, m-am implicat in viata politica si sociala. Dupa exuberanta si optimismul alegerilor din 1996 a urmat depresia. tara parea a nu avea niciun viitor si stiam la un nivel subliminal, daca vrei, ca aspiratiile si visele mele aveau sanse mici de a deveni realitate in tara in care m-am nascut si pe care o iubeam si o iubesc inca cu atâta pasiune. Asa ca in momentul in care am intâlnit-o pe viitoarea mea sotie, nu am avut nicio ezitare in a o urma in Australia. Studiam amândoi arhitectura, dar pasiunea ei era filmul. Asa ca a decis sa renunte si sa vina la parintii ei, care traiau deja aici de mai multi ani, si sa studieze si sa urmeze ceea ce in România, pe vremea aceea, era, de asemenea, o propunere imposibila. si am reusit amândoi! Noi am plecat nu pentru bani si nu pentru o viata mai buna, ci pentru sansa de a ne realiza visurile profesionale. De altfel, migratia profesionala reprezinta o tendinta normala in ziua de azi, nu e ceva ce doar romanii fac.

Cum vezi arhitectura?

Arhitectura e un domeniu creativ si pragmatic in acelasi timp. Trebuie sa simti ca ai ceva de spus si totul trebuie justificat. E o dualitate care m-a fascinat si ma va fascina. Aici e principala energie, principalul motor. intotdeauna am simtit ca am ceva de spus, de schimbat, o rebeliune mocnita de a vrea sa fac altfel decât restul, izvorâta dintr-un ochi critic care observa continuu. Dar mizezi simultan pe bun simt, pe modestie, totul trebuie sa functioneze fara sa socheze, fara sa se straduiasca, sa aiba o curgere domoala si naturala.

Ce te inspira, cum lucrezi, cum arata programul tau obisnuit?

Inspiratia vine din cele mai neasteptate locuri. De la designul industrial la folclorul românesc. in acelasi timp, contextul pozitionarii unui viitor proiect e foarte important. Vorbim mult de arhitectura contextuala, care raspunde locatiei si adauga la si se integreaza in contextul urban. Am facut la un moment dat un turn in Bourke Street in Melbourne, care era pe un sit unde acum vreo 80 de ani se faceau caroserii pentru automobile. Asa ca sursa mea de inspiratie au fost niste linii superbe ale unui Bugatti din anii ’30. Am facut fatade ce foloseau motive inspirate de ii românesti. Un alt obiect frumos e Coloana Infinitului a lui Brâncusi. Multe din turnurile la care lucrez au calitati sculpturale deosebite, deci sculptura e o alta sursa. Ma adaptez la fiecare nou proiect, conditiile sunt unice de fiecare data! Reinvat arhitectura de fiecare data din perspectiva noilor cerinte. Asta fac zilnic, cercetez, invat, simt, aplic, justific, mie in primul rând. Iar in timpul liber intr-un fel tot asta respiri, nu te opresti cu adevarat deloc. E o obsesie.

Cum devii arhitect in Australia?

Ca peste tot, incepi de jos, multa munca si multa pasiune, multa perseverenta. intotdeauna am sustinut ideea ca arhitectura teoretica si arhitectura profesionala sunt doua lucruri diferite. Stagiatura, odata ce ai terminat scoala, necesita ani. Am fost suficient de norocos la inceput sa fiu recunoscut si adoptat de Edwin Bollig de la Bollig Design Group, primul meu maestru, care a inculcat in mine timp de trei ani multe din sistemele necesare pentru a-mi gestiona sensibilitatea creativa si care m-a ajutat sa articulez ideile intr-un limbaj clar si concis, redus la esenta. Arhitectura si abilitatea arhitectului aici se reveleaza, in capacitatea lui de a reduce ideea la esenta, la a elimina obstructiile, infloriturile de stil. Am invatat de la toti cei pentru si cu care am lucrat si o sa invat toata viata mea, caci arhitectura e o profesie in care evolutia e continua, coantificabila.

Ce stii despre scoala de arhitectura australiana?

Despre scoala de arhitectura australiana stiu mai mult indirect niste lucruri, deoarece lucrez cu si educ multi studenti proaspat iesiti de pe bancile facultatii. Sistemul e foarte bine la pus la punct. in momentul când ai o diploma esti angajat si esti platit ca “graduate architect”. Aici si experienta de munca se plateste. Toate baremele de plata sunt controlate de Institutul Australian al Arhitectilor. Asa cum ziceam mai sus, scoala iti va da niste baze, restul il dezvolti facând, il inveti de la mine, lucrând cu mine, de la cei cu experienta care la rândul lor au invatat la fel. Legat de Australia, senzatia mea e ca scoala de aici se preocupa mai mult cu a te invata sa gândesti si sa imaginezi si mai putin cu a te invata sa practici. Asa cum ziceam, sa practici ii invatam noi, la locul de munca. scoala pe care am facut-o eu era un pic diferita in sensul ca incercau sa aduca locul de munca in scoala mai mult, sa simuleze realitatea mai mult. Asta e senzatia mea insa, nu pot sa fac o comparatie cu ce e acum in România.

Unde lucrezi acum?

De 7 ani lucrez ca Design Manager la Rothelowman Architects, una din principalele firme de arhitectura comerciala din Australia. Aici, alaturi de Shane Rothe si Kim Lowman si alti câtiva oameni extrem de talentati, am putut sa practic si sa cizelez cu adevarat tot ceea ce acumulasem. Am pus impreuna bazele unei filosofii proprii, unei abordari noi bazate pe principii estetice si economice bine definite. Ca dovada a succesului si relevantei acestor principii, am crescut de la un birou de undeva la 50 de oameni cu prezenta locala doar in Melbourne, la un birou cu prezenta nationala, cu subsidiare in Brisbane si Sydney si un staff de peste 140 de oameni cu proiecte in mai toate statele. Clientii vor brandul nostru de arhitectura. impreuna am ajuns sa proiectam zgârie-nori de 300 de metri, dezvoltari imense de case si cladiri de apartamente, cladiri de birouri etc. in acelasi timp, de vreo 10 ani colaborez cu prietenul meu Charlie Mina Architects, cu care am lucrat la câteva zeci de case individuale, majoritatea in unul din locurile preferate ale celor cu mijloace financiare din Melbourne, in Lorne, un oras de vacanta la ocean pe faimosul Great Ocean Road.

Te-a ajutat in vreun fel baza teoretica din Romånia?

Baza teoretica româneasca a fost esentiala! Eu prin 1996 incepeam deja sa fiu versat in modelarea pe computer, iar la Mincu (Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti – n.r.) deja cu mult inainte de anul 2000 predam proiecte facute in CAD, vizualizari facute in 3D Max, apareau primele programe BIM (Nemetzchek si Archicad) care acum sunt standardul, foloseam tehnici extrem de avansate intr-o perioada in care majoritatea inca lucrau lipiti de plansete. Asta mi-a deschis atât de multe usi când am ajuns aici, eram atât de putini care puteam face lucrurile astea! in afara de asta, doar ca sa fii admis la Mincu trebuia sa stii sa desenezi (eu am desenat toata viata mea) si sa reprezinti grafic concepte, sa stii geometrie descriptiva, sa controlezi matematica la un anumit nivel. Se bateau 100 de oameni pe un loc, era competetie, nu gluma! Trebuia sa ai habar de arhitectura inainte sa te apuci de arhitectura. in afara de asta, stiu ca multa lume critica scoala româneasca secundara de atunci. stiu ca ni se cerea sa invatam mult despre lucruri care pareau sa nu aiba nicio relevanta, dar arhitectura e o chestie complexa, trebuie sa fii artist, poet, scriitor, psiholog, istoric, filosof, matematician, fizician, chimist, economist, jurist, om de afaceri, climatolog etc. Trebuie sa stii despre muzica, sa intelegi despre armonie si ritm, sa stii cât mai mult despre lume, sa poti sa aplici, sa stii de ce si cum, sa stii ca exista! Sa stii de unde sa iei si unde sa cauti! Ideile vin din cunoastere. Am studiat folclorul românesc aici. Surse de inspiratie sunt peste tot si mai ales in trecut.

Ai legaturi cu romånii din Australia?

Mult timp nu am avut relatii cu români. Pe cei pe care ii intâlnisem erau deja aici de zeci de ani si aveam putine in comun. Erau blocati intr-o Românie a anilor ’70 si ’80. Nu erau multi tineri, iar cei care crescusera aici erau mai mult australieni decât români. in ultimii ani insa au inceput sa soseasca aici multi tineri, foarte bine educati, arhitecti, programatori, doctori. Oameni frumosi, care nu emigrau pentru satisfacerea unor nevoi financiare, ci pentru experienta, pentru deschiderile profesionale oferite aici. si sosesc din ce in ce mai multi ca ei, nu numai români. Australia e atât de diversa si toata lumea coexista cu frictiuni minime. Dincolo de limba suntem cu totii atât de asemanatori.

Australia imobiliara

713.000 dolari australieni, pretul mediu al caselor in Melbourne in 2015
8.000 – 15.000 dolari australieni/ metru patrat, pretul de vânzare pentru apartamente in suburbii
peste 4.000 dolari australieni/metru patrat, pretul de constructie pentru case de vacanta in Lorne
14,7 miliarde de dolari, programul Building the Education Revolution, menit sa creeze locuri de munca in industria constructiilor din Australia, 2008 – 2009

Rothelowman

88 Queensbridge Street, Southbank.

295 de apartamente, 56 de etaje.

in constructie.

60-82 Johnson Street, South Melbourne.

1.600 de apartamente; 2×53 de etaje, 1×27 de etaje, 1×21 de etaje.

Proiect mixt: apartamente, spatii comerciale si de birouri, supermarket.

Rothelowman

640 Bourke Street, Melbourne.

980 de apartamente; 85 de etaje.

Proiect mixt: apartamente, spatii comerciale, gradinita, spatii expozitionale, facilitati pentru rezidenti (piscina, gym).

38 Albert Road, Melbourne.