Atractia economica a Africii

Reading Time: 4 minute

Pana in 2020, Produsul Intern Brut al statelor Africii va ajunge la 2.600 de miliarde de dolari si populatia continentului negru va cheltui 1.400 de miliarde de dolari pe bunuri si servicii. Companiile romanesti se pregatesc de acum pentru culegerea roadelor. Este foarte adevarat ca nu se face primavara cu o singura floare. Dar cand vorbim despre o crestere cu 28% de la un an la altul, parca aerul vernal este mai aproape, nu? Acesta este procentul cu care a crescut volumul total al schimburilor dintre statul roman si Maroc in luna noiembrie a anului trecut fata de aceeasi luna a anului 2011. Din acest procent, 24% au fost exporturile Romaniei in statul nord-african, in timp ce 46% a fost procentul exporturilor care au luat drumul Romaniei din Maroc. La inceputul lunii trecute, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a primit o delegatie condusa de Abdelkader Amara, ministrul Industriilor, Comertului si Noilor Tehnologii din regat. Convorbirile dintre cei doi s-au axat pe traditia colaborarii dintre cele doua state si in primul rand pe productia de autoturisme Dacia, dar in cadrul discutiilor au fost evaluate si perspectivele extinderii catre noi sectoare economice. Daca toamna se numara bobocii, pentru mediul de afaceri acesta pare sa fi fost sezonul in care s-au numarat oportunitatile de business. Cu acesta strategie pe agenda, opt companii romanesti din industria aviatica – Aerofina, Aerostar, GIAR, IAROM, IAR, INCAS, Comoti si Romaero – au “aterizat” toamna trecuta la cea de a sasea editie a targului international pentru aeronautica si industria de aparare “Africa Aerospace & Defence 2012”, la Pretoria, in Africa de Sud. Companiile au cautat initierea unor tratative tehnico-militare pentru cooperare in vederea repararii si intretinerii unor aeronave aflate in dotarea fortelor aeriene mozambicane, respectiv livrari si servicii de intretinere pentru aparate romanesti. Potrivit reprezentantilor Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, prezenta firmelor romanesti a fost apreciata de specialistii din domeniu sud-africani si straini. Se pare ca au analizat ofertele romanilor demnitari ai fortelor armate din state ca Egipt, Botswana sau Namibia. Daca in trecut stiri precum lipsa apei potabile sau convoaie ale ONU atacate de rebeli faceau ocolul lumii, acum cand se discuta despre Africa nu se poate omite potentialul economic al continentului. Potrivit raportului “Lions on the move: The Progress of African Economies”, realizat de McKinsey Global, Produsul Intern Brut al statelor africane va ajunge in 2020 la 2.600 de miliarde de dolari, in timp ce populatia de pe continent va cheltui 1.400 de miliarde de dolari pentru bunuri si servicii. Mai mult, in ultimul deceniu, dupa cum mai arata studiul, consumul a crescut in Africa mai mult decat in India si Brazilia, iar pana in anul 2040 populatia africana va reprezenta cea mai mare forta de munca. “Economia africana se afla intr-un proces de schimbari profunde, iar interesul pe care din ce in ce mai multe firme romanesti il manifesta pentru Africa este perfect justificat”, spunea Ionut Costea, presedintele EximBank, intr-o conferinta de presa. “Relatiile economice ale Romaniei cu statele africane au fost dezvoltate in trecut, iar specialistii romani au contribuit la realizarea a numeroase obiective industriale in Africa: constructii civile, exploatari miniere si petroliere, exploatatii agricole, infrastructura de transport etc.”, a mai spus Costea. Tot acesta a mai precizat ca banca a demarat o actiune pentru identificarea proiectelor de investitii ce urmeaza sa fie derulate pe continentul african. POTENTIAL CUSUT CU ATA ALBA? Desi nu a trecut prea mult timp de cand Africa era considerata un pol al saraciei, unde foametea si lipsa apei potabile erau realitati cotidiene, astazi 382 de milioane de africani au un loc de munca, iar 42% dintre ei lucreaza in alte domenii decat agricultura. “Fiind o piata in plina expansiune, aceasta prezinta un mare interes pentru investitori straini, ceea ce conduce la diversificarea ofertei si implicit la dezvoltarea concurentei”, spune Stefan Ioan, director general la compania de constructii Delta ACM. “Stim cu totii de la primele cursuri de economie pe care le-am urmat ca orice afacere trebuie sa fie dezvoltata in jurul unei nevoi, al unei cereri, iar in tarile in care ne-am extins exista o mare nevoie de proiecte de infrastructura, fie ea de transport, civila sau industriala”, adauga Stefan Ioan. Compania condusa de acesta a demarat procesul de extindere in Libia si Gabon in anul 2010, in paralel cu expansiunea in Irak, unde deruleaza un proiect de infrastructura. In Libia si Gabon, compania activeaza in principal pe piata constructiilor de drumuri, insa pe agenda directorului general se afla si strategia de extindere catre constructii civile si industriale. Delta ACM a inregistrat in 2011 o cifra de afaceri de aproximativ 95 de milioane de euro si a incheiat anul trecut 2012 cu o cifra de afaceri de aproximativ 100 de milioane de euro. Stefan Ioan mai estimeaza ca volumul lucrarilor din tarile africane va avea o evolutie pozitiva in urmatorii ani. “Primavara araba”, seria de proteste din Orientul Mijlociu si Africa de Nord (Libia a fost implicata direct, in timp ce in Gabon s-au desfasurat proteste separate), a alungat o parte dintre investitorii straini, dar acum, la apusul conflictelor, poate lua nastere un “an al noilor oportunitati”. “Sistemul economic a fost destabilizat o perioada de conflictele militare din Africa, insa o parte dintre investitori au ramas pe pozitie”, mai adauga Stefan Ioan. “Desigur, este riscant sa desfasori orice tip de business intr-un mediu instabil din punct de vedere politic si militar, insa in Libia, de exemplu, lucrurile merg spre stabilizare, spre normalizare”, continua directorul general al Delta ACM.