Aspretele, cel mai rar pește de apă dulce din Europa, o specie pe cale de dispariție, a fost filmat în premieră într-un râu din România

Imagini istorice cu aspretele, o fosilă vie, cel mai rar pește de apă dulce din Europa și poate chiar din lume, filmat pentru prima dată, pe timp de noapte, în habitatul său natural din râul Vâlsan.

Specialiștii atrag atenția că lipsa depistării puietului este un semnal de alarmă pentru supraviețuirea speciei. Specia, una activă în special noaptea, atunci când își caută hrana, este critic periclitată, deși întregul său areal se află sub protecția unei rezervații naturale și a unui sit Natura 2000 Vâlsanul, care izvorăște din Munții Făgărașului, este singurul râu de pe întreaga planetă unde acest pește încă se mai regăsește.

În perioada iunie – iulie 2024, o echipă formată din nouă ihtiologi care desfășoară un proces de pescuit științific la asperte (Romanichthys valsanicola) a identificat 55 de exemplare de asperte, în șase stații de pescuit științific, pe o lumgime de râu de 16 kilometri, între satele Brădetu și Vâlsănăști.

Pe 27 iunie, în jurul orei 22, în satul Mușătești, județul Argeș, s-a efectuat prima pescuire științifică pe timp de noapte, pentru inventariere, de la descoperirea speciei, în 1956. De data aceasta scopul a fost de a identifica puietul de asprete. Biologii din cadrul proiectului „Aspretele Trăiește”, Nagy Attila (PhD) și Mircea Mărginean, au identificat 5 exemplare adulte, dar niciun juvenil. De asemenea, pe 30 iunie, biologii Falka Istvan (PhD) și Arthur de Bruin au identificat, tot pe timp de noapte, alte două exemplare de asprete în râul Vâlsan, la Brădetu. Nici atunci nu s-a descoperit puiet. În 2022, din 57 de aspreți găsiți în 10 stații de pescuit dintr-un total de 21, doar 6 erau juvenili, câte unul identificat per stație, iar în 2023 nu s-a găsit deloc puiet. În cadrul campaniei de pescuit științific de anul acesta, din cele 55 de exemplare identificate până la această oră, niciunul nu este puiet.

Deși numărul de aspreți găsiți a crescut, per total, de la an la an, lipsa identificării până în prezent a puietului este extrem de îngrijorătoare. Dacă acest fapt va persista și în anii următori, sunt riscuri mari ca aspretele să dispară pentru totdeauna. Exemplarele identificate până în prezent vor muri, în mod natural, în următorii 4 – 5 ani, iar dacă nu mai sunt juvenili care să atingă maturitatea și, astfel, să se poată reproduce, specia dispare.

„Chiar este o cursă contracronometru pentru a salva aspretele, o cursă contracronometru ce nu poate fi câștigată fără existența unui râu curat și sănătos, cu debit ecologic asigurat conform legii de către Hidroelectrica, un râu de care autoritățile locale să aibă grijă și care să nu mai fie o groapă de gunoi, așa cum se întâmplă în prezent. Altfel, pur și simplu, va fi o crimă cu premeditare, iar aceste autorități nu vor mai putea să ridice din umeri și să paseze responsabilitatea, așa cum o fac acum. Dacă coborâm acum la apa Vâlsanului, oriunde în arealul aspretelui, nu vom găsi o singură piatră sub apă care să fie curată și care nu fie acoperită de poluarea organică. ” 

Alex Găvan, conservaționist, fondator proiect Aspretele Trăiește.

Datele oficiale ale Ministerului Mediului înainte de 2019, anul de început al proiectului Aspretele Trăiește, estimau populația de asprete ca fiind între 10 și 15 exemplare. În 2020, echipa a identificat 12 exemplare, în 2021, 10 exemplare, iar apoi, numerele au crescut semnificativ, cu 57 de exemplare identificate în 2022 și 153 în 2023. Arealul său a fost extins de la doar un kilometru și confirmat pe o lungime de 16 kilometri a râului Vâlsan, între localitățile Brădetu și Vâlsănești.