Asociația Lanțului Alimentar Scurt sprijină micii producători pentru a accesa piața HoReCa

Asociația Lanțului Alimentar Scurt sprijină micii producători pentru a accesa piața HoReCa

Marile lanțuri preferă să comercializeze produse alimentare de import, în detrimentul celor autohtone. Consumatorii, pe de altă parte, spun că și-ar dori să găsească mai des produse locale în magazine ori restaurante. În 2023, România a înregistrat o creștere semnificativă a valorii importurilor de legume și fructe, ajungând la sume record, în detrimentul produselor locale.

Deși țara noastră produce usturoi de calitate superioară, cum este deja faimosul Usturoi de Copălău, sau legume tradiționale precum Ceapa de Pericei sau Varza de Lăzarea (un soi vechi de 300 de ani), accesul acestora în restaurantele și hotelurile din România este limitat, iar către consumatorii finali este extrem de restrâns. Micii producători se confruntă cu dificultăți în a-și distribui produsele în domeniul HoReCa, o piață dominată de importuri. Asociația Lanțului Alimentar Scurt are rolul de a facilita accesul micilor producători către jucătorii din domeniul HoReCa, dar și de a-i aduce pe consumatorii casnici mai aproape de ideea de #eatlocal.

Un exemplu este importul de ceapă, usturoi și praz, care a crescut cu 45,87% în 2023, ajungând la 62,9 milioane de euro. Această dependență de importuri subliniază provocările întâmpinate de producătorii locali, care nu reușesc să pătrundă pe piața HoReCa, în ciuda calității superioare a produselor lor.

Marius Tudosiei, promotor al produselor locale și fondatorul Asociației Lanțului Alimentar Scurt, subliniază avantajul incontestabil al produselor românești:
„Cred că cel mai mare avantaj pe care îl au produsele noastre este că vin de aproape. Sunt categoric mult mai proaspete, iar asta se reflectă în gust. Trebuie să gândim așa: sparanghelul local este cules la 6:00, livrat la 9:00, iar la 12:00 are șanse să fie în farfuria oaspeților de la restaurant. Versus ce se întâmplă cu sparanghelul din Germania, din Austria, care face câteva zile pe drum, sau cu cel din Peru, care face poate și două săptămâni până ajunge în platformele de distribuție de la noi. Urmează încă niște zile până ajunge la raft și cel puțin 1-2 până este gătit. Diferențele sunt super, super relevante în materie de gust.”

Steluța Munteanu, producătoare de Usturoi de Copălău, crede că producția locală este scumpă, iar restaurantele caută prețuri mai mici, deși calitatea produselor românești este net superioară. „Usturoiul românesc nu se înverzește și are o textură păstoasă, spre deosebire de cel din import, care este adesea tratat cu chimicale și nu se comportă la fel”, spune aceasta.

Asociația Lanțului Alimentar Scurt a fost înființată pentru a susține micii producători și a facilita legătura directă cu sectorul HoReCa, dar și cu segmentul B2C, promovând consumul de produse locale și de sezon.

Cristina Chinole, reprezentantă a asociației, declară: „Misiunea noastră este să strângem legătura dintre producătorii locali, HoReCa și consumatori, pentru a reduce dependența de importuri, care reprezintă deja o proporție covârșitoare din alimentele consumate de români și – pe cale de consecință – să aducem bunăstare în rândul producătorilor noștri.”

În ciuda acestor eforturi, legumele românești de calitate, cum sunt Varza de Lăzarea, Scrumbia de Dunăre, Telemeaua de Ibănești sau Ceapa de Pericei, sunt încă rare în restaurantele din România. Producătorii au nevoie de sprijin din partea autorităților și a sectorului privat pentru a face față dificultăților logistice și economice care împiedică o prezență mai mare a acestor produse pe piața națională.

Marius Tudosiei, inițiatorul Asociației Lanțului Alimentar Scurt, militează de ani buni pentru promovarea soiurilor autohtone (Andiva Românească de Gherăești sau Sparanghelul Românesc sunt doar niște exemple). Este o figură apreciată de proprietarii de restaurante și bucătari, în special pentru atenția cu care își selectează ingredientele pentru propriul restaurant, dar și pentru dedicarea cu care recomandă tuturor profesioniștilor produse și producători locali. Deși în București și în orașele mai mari colaborarea dintre micii producători și proprietarii de restaurante a început să funcționeze cât de cât, este esențial ca această colaborare să se extindă și în restaurantele din orașele mai mici, astfel încât și producătorii locali din apropierea acestora să aibă o șansă reală.

Să ai un restaurant în Ploiești și să gătești cu ingrediente locale nu înseamnă doar că sprijini economia locală și producătorii din județ, ci și că oferi un model de bune practici. În acest fel, cultivi mândria locală, oferi oportunități comunităților rurale defavorizate și contribui la crearea de noi locuri de muncă. Ce altă modalitate mai eficientă există pentru a-i încuraja pe micii producători să cultive tot mai mult?

Gabriel Corbu, producător local, doctor în horticultură, afirmă:
„Punând accent pe produsele bio din România și alegând calitatea în locul cantității, investim în sănătatea noastră și a generațiilor viitoare. De asemenea, investim în fertilitatea solurilor, deoarece doar prin cultivare organică putem menține solurile sănătoase.”

„Săptămâna trecută am cumpărat mere din comuna Valea Cheii, județul Vâlcea. Am auzit povestea clasică, pe care o auzim frecvent de la producători. Spunea, tristă, că îi vine să vândă tot și să plece. Că a investit bani și timp într-o livadă, dar nu găsește cumpărători pentru merele nestropite. Anul acesta a spus că s-a angajat, deoarece nu putea să trăiască din ceea ce producea în livadă. A participat chiar și la târguri de profil în Craiova. S-a dus cu mure de cultură și nu a vândut nimic. Paradoxal însă, importăm fructe și legume și suntem în fruntea acelei liste, chiar și la mere, deși, conform datelor, România este al cincilea stat din UE raportat la suprafața arabilă. Cu toate acestea, importăm masiv. 70% dintre merele din comerț sunt din import, în timp ce doar în Muereasca (Vâlcea) merele sunt lăsate să cadă pe jos, deoarece nu sunt considerate valoroase, iar producătorii nu știu cum să le vândă sau cui să se adreseze pentru a le valorifica, fie în retail, fie în restaurantele din țară. Cazul nu este singular. Producătorii nu știu cum să-și marketeze produsul și să-l prezinte mai departe. Oamenii din Muereasca nu sunt un exemplu singular. Sunt convinsă că există și alte sate și comune din România unde situația este similară. Mai cred că, la nivel de producție, aceste mere nici măcar nu figurează în statistici dacă ar fi să evaluăm câte mere produce România. Cutumele locului spun că merele nu dau țuică, iar din acest motiv, oamenii își adună doar cât consideră că vor consuma în anotimpul rece, mai dau la rude și apropiați, iar restul putrezește pe jos”, declară Raluca Dumitrana, fondatoarea EconomieRurala.ro și parte din noua inițiativă A.L.A.S.

Nici legea nu este de partea producătorilor autohtoni. Legea „lanțului scurt de aprovizionare” – menită să-i ajute – este blocată în Parlament de ani de zile. Legea ar fi de mare ajutor, introducând obligativitatea pentru comercianții din domeniul alimentar (restaurante, cantine, magazine alimentare, depozite, etc.) să se aprovizioneze cu produse din lanțul scurt, adică direct de la producătorii din proximitate, fără prea mulți intermediari. Lanțurile scurte de aprovizionare încurajează consumul de produse agroalimentare locale, susțin economia locală și comunitățile și contribuie la sănătatea populației.

Asociația Lanțului Alimentar Scurt este o gură de aer pentru acest profil de producători. Oferă suportul necesar și își propune să schimbe percepția asupra produselor alimentare autohtone. În viitor, prin intermediul evenimentelor și acțiunilor sale, asociația își dorește să facă lobby pentru produsele micilor producători și să schimbe comportamentele consumatorilor și politicile publice.

„Este nevoie de o colaborare mai bună între proprietarii de restaurante, autoritățile publice locale și județene și reprezentanții asociației noastre. Ne dorim să colaborăm cu toate aceste entități relevante la nivel local, regional și național (actori publici, ONG-uri, jucători din industria ospitalității, nutriționiști, medici pediatri și cadre didactice via Ministerul Educației)”, afirmă Marius Tudosiei, fondatorul Asociației Lanțului Alimentar Scurt.