Interviuri Good News

Asociația ENVIRON: Creativitate în sustenabilitate

10 iul. 2024 4 min

Asociația ENVIRON: Creativitate în sustenabilitate

Reading Time: 4 minute

Ziua Pământului, Ziua Mediului au trecut și odată cu ele discuțiile despre grija față de resurse și protejarea naturii s-au mai estompat în peisajul media, cel puțin până la un următor eveniment cu potențial de știre.

Am povestit cu Roxana Puia, director de comunicare la Asociația ENVIRON, despre cum este să lucrezi într-o organizație pentru care Ziua Pământului se întâmplă în fiecare zi, și mai ales, cum creezi „happening-uri” pentru a vorbi despre responsabilitate, reciclare și grijă față de mediu și în celelalte 364 de zile din an.

Cine este în spatele Asociației ENVIRON și care este rolul pe care vi-l asumați în societatea noastră?

Activitatea noastră este concentrată în primul rând pe îndeplinirea obligațiilor membrilor noștri, adică producători și importatori de echipamente electrice și electronice, și atingerea țintelor minime de colectare și reciclare pentru deșeurile electrice, dar dincolo de misiunea de a ”curăța” România de DEEE-urile aruncate la întâmplare sau uitate cu anii prin gospodării, partea cu adevărat durabilă în ceea ce facem o reprezintă dezvoltarea campaniilor de awareness care să încurajeze schimbarea obiceiurilor în ceea ce privește colectarea separată, modul în care ne raportăm la resurse în general și adoptarea unui stil de viață sustenabil.

Astăzi, mai mult ca oricând, cred că rolul nostru în societate este să scoatem discuțiile despre reciclare și economie circulară dintr-o zonă de nișă și să le transformăm în unele despre lifestyle, să trecem de la „nice to be la must be sustainable”.

Știm că  ENVIRON se remarcă prin munca de pionierat în campanii de conștientizare „atipice”. Cum vă vin ideile și de ce alegeți această cale „nebătătorită”?

Așa este. Aproape că am creat o tradiție din a lansa campanii creative în care, de fiecare dată, punem subiectul reciclării într-o altă lumină. Sunt deja 4 ani de când am câștigat susținerea unui segment de public, mai sensibil la frumos și la partea emoțională, care ne dă mai departe încredere să continuăm în această direcție.

Din păcate (sau din fericire) informările făcute cu broșuri și pasaje din legislație nu mai au forță să producă schimbarea de care avem atât de mare nevoie. E necesar să demistificăm subiectul reciclării astfel încât oamenii să și acționeze, așa că vorbim despre ea cu emoție, cu umor, cu inteligență.

O astfel de abordare nu înseamnă că nu luăm lucrurile în serios, ci doar că atunci când folosim creativitatea și mai ales când punem suflet în ceea ce facem, avem șanse mai mari ca mesajul să și producă efecte.

Ultimul vostru proiect de amploare a avut loc la MINA anul trecut și a dat un nou sens termenului de „bun simț”. Ce înseamnă „Natura Bunului Simț”?

Am simțit că înainte de a vorbi despre reciclare, trebuie să vedem ce ne determină sau nu să ne respectăm pe noi, ca oameni, și să respectăm mediul înconjurător. Așa am ajuns la concluzia că este vorba de un simț propriu naturii umane, dincolo de văz, auz, gust, miros și pipăit.

Este simțul acela prețios pe care l-am primit de acasă și pe care dorim să îl oferim și generațiilor viitoare – bunul simț.

1920x1200 finala 02

Prin campania „Natura Bunului Simț”, ne-am dorit să punem accent asupra lucrurilor minunate pe care ni le oferă natura, așteaptând în schimb doar să dăm dovadă de bun simț și să fim mai atenți cu deșeurile pe care le producem și cu care o sufocăm.

Mesajul frumos al acestei campanii  este rostit de maestrul Victor Rebengiuc, iar evenimentul imersiv de lansare de la Muzeul MINA a fost realmente spectaculos. Povestea continuă și până pe 28 iulie, instalația interactivă și clipul campaniei ,,Natura Bunului Simț” pot fi vizitate și vizionate la Art Safari.  

Ideea unei „naturi a bunului simț” a venit căutând ce au în comun acei oameni care ne plac și care ne fac să ne simțim împliniți că trăim aici. Poate că România ocupă prea multe locuri codașe în clasamentele europene,  dar are atât de multe de oferit: de simțit, auzit și văzut, încât merită să o protejăm.

Cât de important e să vorbim mai mult despre reciclare și protejarea mediului? Cum arată cifrele la capitolul reciclare echipamente electrice?

Dacă ne raportăm la Europa, un studiu recent analizat și de noi, ne-a arătat că în doar 12 ani, cantitatea de deşeuri electronice generate anual la nivel mondial aproape că s-a dublat. Dacă în 2010 erau se vorbea de 34 miliarde de kg, s-a ajuns în 2022 la 62 miliarde kg de deşeuri electrice, iar în 2030 se vor înregistra, potrivit estimărilor, 82 miliarde de kg DEEE.

Chiar dacă este lider mondial în privința cantității de deșeuri electrice colectate și reciclate, Europa nu reușește să îndeplinească încă ținta impusă de Directiva 2012/19/UE, adică minim 65% din cantitatea de echipamente pusă pe piață în cei 3 ani anteriori. Mai precis, rata medie raportată la nivel european pentru anul 2021 este de 46,2%, în vreme ce în România rata de colectare pentru a fost de 31,7%.

Românii nu generează chiar cele mai mari cantități de deșeuri de echipamente electrice pentru că au obiceiul de a le păstra în case mult timp după ce le scot din uz. Din păcate avem cele mai proaste obiceiuri în ceea ce privește gestionarea lor, ceea ce face din țara noastră unul dintre cele mai poluate state europene.

Concluzia este că merită să aducem cât mai des în față acest subiect, pentru că  deși la momentul actual rata globală de colectare şi reciclare a DEEE se află pe o curbă ascendentă, ea nu ţine pasul cu explozia tehnologică.

Și desigur să nu uităm că oricât de măreț este progresul tehnologic și avansul inteligenței artificiale,  o funcție pentru ca aparatele electrice să se recicleze  singure nu există.

Cum știi că mesajele voastre reușesc să ajungă acolo unde trebuie și chiar să schimbe ceva?

Ne place să ne adresăm oamenilor în context diferite și pe limba lor. De fiecare data mesajul este unul diferit și adaptat, păstrând firul roșu în jurul ideii de bun simț. Suntem  și la operă, și la festivaluri de muzică, și în clădirile de birouri, în școli, dar și în sate.

Credem în adaptabilitate și mai ales credem în schimbare. Atunci când primim aprecieri, munca noastră e vizibilă și întâlnim oameni cu aceleași principii ca noi, știm că există șanse să ne facem bine și că nu trebuie să ne dăm bătuți niciodată. 

Array

Articole pe aceeași temă: