Asaltul fintech asupra României

Băncile vorbesc de ani buni despre digitalizare, dar practica nu se ridică la nivelul promisiunilor, așa că domeniul a devenit teren fertil pentru un nou tip de companii, cele din zona fintech. Cum fructifică acestea potențialul uriaș de creștere în România?

Învechit. Acesta este cuvântul prin care fintech-urile descriu sistemul bancar românesc. Se simte o efervescență în industria bancară și se vorbește din nou despre potențial. Doar că este vorba despre potențialul pieței fintech-urilor. Dincolo de inerția inerentă giganților financiari, băncile sunt limitate și de reglementările care nu le dau prea multă libertate de mișcare, dar nici mentalitatea nu le ajută. Nu au ADN-ul și nici flexibilitatea fintech-urilor, așa că mizează pe parteneriate cu acestea. Este o perioadă a transformărilor și este clar că băncile care nu se vor adapta noilor tehnologii și noilor clienți care sunt legați de smartphone și vor servicii și produse ușor de accesat, aplicații intuitive și răspunsuri instant vor dispărea. Cu alte cuvinte, piața are potențial. Dar pentru fintech-uri.

Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naționale a României (BNR), avertiza recent că băncile trebuie să-și revizuiască atitudinea față de clienți și să-și întărească prezența din mediul online, întrucât concurența se va înteți foarte mult în perioada următoare, odată cu intrarea pe această piață a unor firme-gigant, care vor produce adevărate cutre­mure. “Avem o competiție nebancară în creștere. Planurile de afaceri ale instituțiilor financiare trebuie să țină seama de acest lucru. Trebuie să se îmbunătățească eficiența costurilor, pentru că există presiuni mari asupra profitabilității. Strategiile trebuie să fie revăzute nu numai în privința produselor și a serviciilor, ci și a interacțiunii cu clienții, cu un accent deosebit pentru mediul online, unde pașii există, dar parcă ar fi loc de mult mai mult decât atât”, a explicat Rădulescu. Potrivit reprezentantului BNR, concurența nu va veni doar din interiorul sistemului financiar, ci și din afara acestuia, de la companii fintech și alte companii care nu au avut legătură până acum cu activitatea de acest gen. “Avem firme-gigant la nivel mondial care se pregătesc să intre pe piața serviciilor bancare și, din informațiile pe care le am, vor intra cu produse care vor constitui adevărate cutremure. Sistemul financiar trebuie să se pregătească pentru asta”, avertiza Rădulescu.

Efervescență și nu prea

În ultimii 10 ani, au fost lansate în România 49 de companii fintech, care au atras finanțări locale totale de 8 milioane euro, excluzând fondurile obținute din tranzacții sau din listări la bursă, potrivit unui studiu realizat de Raiffeisen Bank Internațional despre sectorul fintech din Europa Centrală și de Est. Cea mai mare parte a acestor finanțări, aproape 50%, a mers către fintech-urile din zona asigurărilor, în timp ce 23% din finanțările acordate în perioada 2008-2018 au fost direcționate către fintech-urile destinate susținerii IMM-urilor, iar 20% către corporate banking, segmentul de retail banking obținând doar 10%.

Printre fintech-urile la început de drum considerate promițătoare, studiul RBI menționează Argentum, Confidas, Fintech OS, Instant Factoring, Minutizer, SymphoPay, ThinkOut, Smart Bill. Se adaugă Orange Money, lansat de Orange în 2018, dar românii folosesc și serviciile altor companii fintech, cum ar fi Revolut, Monese, TransferWise, N26, Monzo și PayPal. La capitolul investitori și susținători ai ecosistemului fintech sunt menționate fondurile de venture capital (Gapminder, Early Game Ventures, Gecad Ventures etc.), acceleratoarele (Techcelerator, Spherik Accelerator, Innovation Labs, Risky Business etc.) și business angels (techangels.ro).

“Principala barieră în calea adopției o reprezintă încrederea. Un fintech are nevoie de încredere pentru a putea crește, iar românii sunt reticenți când vine vorba de servicii financiare 100% digitale.” – Irina Scarlat, Country Manager Romania la Revolut.

Dacă ne uităm la domeniul de activitate, din cele 49 de fintech-uri active în România, 18 acoperă zona de retail banking, 9 sunt pe tehnologie, 8 pe banking pentru IMM-uri, 6 pe servicii de suport, 3 în asigurări și 3 în corporate banking. Spre comparație, Polonia are 171 de fintech-uri active, care au atras finanțări locale de 64 milioane euro în perioada 2008-2018, fiind considerată una dintre cele mai dinamice piețe europene în implementarea soluțiilor de digital ban­king. Cele 87 fintech-uri din Cehia au obținut finanțări de 132 milioane euro în ultimii 10 ani. Ungaria are 39 de fintech-uri active, finanțările s-au ridicat în ultimii 10 ani la 132 milioane euro, iar Bulgaria, considerată și ea o piață cu potențial, are 32 de fintech-uri, care au atras finanțări de 28 milioane euro în ultimii 10 ani.

Focus pe potențial

Cum văd fintech-urile piața locală? Cu provocările unei piețe aflate la început de drum, dar cu oportunități infinite. Și, cu gândul la potențial, toată lumea se concentrează pe oportunități, pentru a trece mai ușor peste provocări. Haris Karonis, CEO și fondator al Viva Wallet, consideră că în Europa centrul de interes pentru fintech-uri este în Marea Britanie, în jurul Londrei, dar urmărește și evoluția piețelor din alte țări. “Având în vedere că România are un istoric puternic și este în continuă dezvoltare în domeniul IT, au fost înființate multe companii în țară, iar noi idei în acest domeniu apar în fiecare zi. Chiar dacă mulți dintre ei au ales din multe motive diferite să părăsească țara, totuși originea lor este de aici”, ne-a declarat reprezentantul Viva Wallet, care caută idei noi venite din partea “acelor tineri sclipitori care își termină studiile și care își dau frâu liber creativității”.

“România are un istoric puternic și este în continuă dezvoltare în domeniul IT, au fost înființate multe companii în țară, iar noi idei în domeniul fintech apar în fiecare zi.” – Haris Karonis, CEO și fondator al Viva Wallet.

Viva Wallet este o instituție e-money licențiată în furnizarea de servicii de plată în 31 de țări din Spațiul Economic European, provocarea sa fiind de a spori penetrarea tranzacțiilor cu cardul în principal în zonele rurale ale României. “Comparativ cu țările scandinave mai avansate, în România, în afara orașelor mari, banii sunt încă cel mai folosiți. Credem că aceasta este misiunea noastră. De a educa comercianții cu privire la avantajele banilor electronici și de a-i face conștienți de costul real al gestionării numerarului”, spune Haris Karonis.

Irina Scarlat, Country Manager România la Revolut, spune că românii sunt nemulțumiți de serviciile exis­tente oferite de actorii tradiționali și sunt deschiși să adopte alternative mai bune. “Piața din România este ofertantă pentru fintech-uri și, drept dovadă, au fost dezvoltate și lansate mai multe astfel de businessuri românești în ultima perioadă. Românii își doresc soluții financiare simple, la îndemână, rapide și sigure și de aceea cred că va urma o adevărată efervescență în domeniu”, ne-a declarat reprezentanta Revolut. România are multe avantaje – este o piață mare, cu utilizatori deschiși să adopte noi servicii care le rezolvă mai bine problemele, iar nivelul de concurență este relativ redus în acest moment pe piața locală, Revolut fiind singurul fintech internațional care oferă românilor posibilitatea de a deschide un cont curent în moneda locală, arată Irina Scarlat.

În ceea ce privește provocările, principala barieră în calea adopției o reprezintă încrederea, fiindcă românii sunt reticenți când vine vorba de servicii financiare 100% digitale. În plus, nivelul de educație financiară este relativ scăzut, iar primul lucru pe care trebuie să îl facă orice companie în domeniu este să investească în educația financiară. Faptul că suntem primul jucător internațional pe piață reprezintă și o provocare în același timp, pentru că ne asumăm eforturile de educare a pieței și de construire a încrederii în serviciile digitale.

Revolut a fost înființat în iulie 2015 cu misiunea de a zgudui sectorul financiar-bancar. Utilizatorii își pot deschide un cont curent în câteva secunde, direct din aplicație, pot cheltui, primi și trimite bani oriunde în lume la cursul de schimb interbancar și pot avea expunere imediată la criptomonede. Compania cu sediul în Londra are peste 5 milioane de utilizatori în Europa și a obținut finanțări în valoare totală de 336 mi­lioane de dolari de la investitori. Pe piața din România, Revolut are peste 300.000 de utilizatori, iar volumul total al tranzacțiilor a depășit 1 miliard de euro. România a urcat pe locul al doilea în topul piețelor cu cea mai rapidă creștere, după Marea Britanie, și este cea de a cincea piață Revolut în Europa ca număr de utilizatori, după Marea Britanie, Franța, Polonia și Irlanda.

“O mare provocare este lipsa cadrului legislativ reglementat pentru activitățile de tip fintech. Despre oportunități, putem spune că acestea sunt infinite.” – Elisa Rusu, CEO Omnicredit

Beneficiile fintech pot fi rapid extinse și către alte categorii de utilizatori, cum ar fi companiile mici. Omnicredit.ro este prima platformă fintech de microfinanțare din România ce oferă produse de factoring, scontare și microcreditare, rapid și cu un minim de documente. Specialiștii fintech-ului au experiență de peste 15 ani în domeniul financiar-bancar și dezvoltă soluții de finanțare personalizate pentru micii antreprenori, ce pot fi accesate online pe platformă.

Elisa Rusu, CEO al Omnicredit, are peste 20 de ani experiență în banking pe zona de factoring și microcreditare și spune că fintech-urile aduc serviciile financiare într-o nouă dimensiune. “În România, acești pași sunt încă timizi, însă companiile fintech internaționale și-au făcut simțită prezența în piață tot mai mult. Surpriza cea mai mare în materie de companii fintech românești vine în special din rândul tinerilor, care s-au născut și au crescut în era tehnologiei și care vor să transforme inclusiv o experiență financiară într-una extrem de facilă”, spune reprezentanta Omnicredit. Aceasta crede că cele mai multe dintre fintech-uri se vor asocia anumitor platforme de servicii, atât pentru persoanele juridice, cât și pentru persoanele fizice. În cazul Omnicredit, cea mai mare provocare în momentul actual este aceea de a fi percepuți corect de către clienți, care să înțeleagă oportunitățile la care pot avea acces prin intermediul serviciilor de factoring și scontare. O altă mare provocare este lipsa cadrului legislativ reglementat atât pentru activitățile de tip fintech, cât și în mod special pentru activitățile de factoring.

Love and hate

Când este întrebată cum merge colaborarea cu băncile, reprezentanta Revolut descrie relația drept una de tip “love and hate”. “Cred că la început băncile din România nu au considerat Revolut un potențial concurent și am fost ignorați consecvent, însă acum, când am depășit 300.000 de utilizatori activi pe piața locală, suntem priviți cu mai multă seriozitate și luați în considerare. Concurența este întotdeauna bună pentru clienți și ne bucurăm să vedem un număr din ce în ce mai mare de bănci tradiționale care fac eforturi consecvente pentru digitalizare. Viteza lor de implementare a crescut semnificativ în ultimul an, după intrarea Revolut pe piața locală”, spune Irina Scarlat.

Companiile fintech exploatează tocmai zonele unde jucătorii mari nu excelează, din diverse motive. De exem­plu, Elisa Rusu arată că pentru sistemul bancar încă nu este rentabil să analizeze o microcompanie din punctul de vedere al costurilor majoritar cu resursele umane antrenate în proces și spune că la Omnicredit, pentru că procesul este automatizat în proporție de 99%, analiza unui potențial client este o chestiune de o oră. “Nu considerăm însă că trebuie să existe o adversitate între sistemul bancar și sistemele alternative, ele trebuie să coexiste și chiar să colaboreze”, arată Elisa Rusu.

În ceea ce privește profilul clientului local de fintech, reprezentanta Omnicredit spune că în România este o ruptură între persoanele care sunt rezistente la schimbarea modalitățiilor clasice de plată și finanțare și cei care abordează o viață digitalizată, fără cash și fără birocrație. Există persoane care nu interacționează prea mult nici cu smartphone-urile, nu efectuează plata cu cardul, nu fac tranzacții online. “Profilul clientului fintech din România este reprezentat de persoanele care efectuează tranzacții online, de la cumpărături până la plata transportului (Uber, Bolt) sau a serviciilor de consum, de persoane active, mereu actualizate și conectate la nou, la informație, la tehnologie. Acestea sunt persoane mai tinere și crescute cu astfel de tehnologii”, completează Elisa Rusu.