Arta contemporană s-a mutat în online

Arta contemporană s-a mutat în online

Când a trebuit să își închidă ușile pentru public, galeria de artă contemporană și design Galateca a deschis o fereastră virtuală, prin care le oferă acces pasionaților de artă la lucrări realizate de artiști diferiți ca stil, nivel de experiență și chiar modalități de exprimare.

Proiectul #Contactless Art Wall a început ca o expoziție virtuală și s-a dezvoltat într‑o platformă online de promovare și susținere a artei contemporane, cu mai multe componente: expoziție, evenimente de tip artist talk și o serie de burse și mecanisme de promovare a artiștilor contemporani. Andreea Sandu, inițiatoarea și coordonatoarea galeriei Galateca, ne-a invitat în culisele acestui proiect.

Cum s-a născut ideea #Contactless Art Wall?

Acest proiect s-a născut la debutul perioadei pandemi­ei, când am decis să închidem galeria pentru public o perioadă. La acel moment, nu anticipam cât va dura lipsa de interacțiune directă, așa că am creat o expoziție denumită inițial #Contactless – fără contact, reunind șase artiști, șase discursuri diferite, șase etape diferite din istoria Galateca. Apoi, din respect pentru pu­blicul nostru, am început să promovăm un artist pe zi în mediul virtual, pentru a aduce un plus de informație în momentele de izolare. Așa a început un experiment generator de interacțiune care s-a transformat în platforma online de susținere a artei contemporane, #Contactless Art Wall.

Cum ați făcut selecția lucră­rilor și a artiștilor din cadrul proiectului?

Există trei secțiuni de artiști în cadrul platformei, în spațiul virtual special de pe site-ul galeriei Galateca. Avem peste 30 de artiști selectați din cele peste 150 de aplicații ce au răspuns apelului de proiecte încheiat pe 17 aprilie. Alături de ei, mai există aproximativ 20 de artiști invitați, într-o secțiune dedicată unor personalități culturale rele­vante, curatoriată împreună cu Anca Boeriu, ce prezintă inclusiv artiști români din diaspora, precum Christian Paraschiv, din Paris, sau Alec Vianu, din New York. Apoi, mai sunt și lucrările celor aproximativ 120 de artiști care au răspuns provocării de a participa la concursul cu tema #contactless, inițiat împreună cu George, primul banking inteligent. Tema comună a tuturor este raportarea la noile condiții, percepția asupra izolării, a lipsei de contact și cum afectează sau potențează aceasta creația, gânduri despre lipsa de interacțiune socială, cuprinse în extraordinare lucrări de artă. În afara temei, pentru fiecare secțiune am creat criterii diverse, ce au fost expuse într-un mod transparent, de la tematică până la vârstă sau experiență. Am do­rit să prezentăm atât studenți și tineri, artiști emergenți, cât și artiști deja consacrați, iar lucrările sunt din toate zonele de exprimare artistică: de la pictură, sculpură și desen la animație, video, performance și experiențe multidisciplinare, devenind o adevărată colecție, o bază de date relevantă a creației din perioada de schimbare prin care trecem cu toții.

Cum priviți prezentarea artei contemporane în mediul online?

Deși nimic nu se compară cu interacțiunea directă cu obiectul de artă, cred că este important ca, în urmă­toarea perioadă, în arta con­temporană să fie utilizate și dezvoltate noile tehnologii. Mediul online poate avea pe termen mediu și lung un rol din ce în ce mai imporant. Perioada pe pare am parcurs‑o a demonstrat că este necesar să generăm soluții inovatoare. De exemplu, în expoziția online am avut zeci de mii de vizualizări la evenimentele de tip artist talk și reach similar. Zeci de mii de oameni au urmărit artiștii prezentați, ape­tența pentru astfel de con­ținut crescând în perioada de izolare. În acest context, împreună cu o parte dintre partenerii noștri, ne propunem să dezvoltăm un spațiu virtual dedicat artei contemporane, cât și un instrument pentru susținerea artiștilor români la nivel național și internațional. Este vorba despre o nouă platformă, de sine stătătoare, pornind de la conceptul #contactless: neoart.center. Această abordare sustenabilă generează pe de o parte un nou instrument de promovare și conectare a comunităților artistice diverse cu publicul ce nu poate avea acces fizic la anumite experiențe culturale, iar pe de altă parte reprezintă o arhivă documentară perpetuă, cu un mecanism de premiere și de burse. Proiectul va fi lansat în această vară și propune o dezvoltare graduală, cu includerea permanentă a unor proiecte și parteneri noi.

Cred că arta va avea un rol important în viitor, poate mai important în percepția publică decât până acum. Cu toții am simțit nevoia, în perioada de izolare, să utilizăm resurse creative, pentru a avea activități interesante sau pentru a învăța ceva nou sau nedescoperit. – Andreea Sandu, inițiatoarea și coordonatoarea „Galateca”

Care este impactul crizei provocate de pandemia de CO­VID-19 asupra peisajului artistic contemporan?

Lucrurile s-au schimbat și sunt într-o continuă schimbare. Nu cred că vom mai vedea curând sute de oameni la vernisaje sau festivaluri cu mii de participanți. Într-o dimineață, ne-am trezit și muzeele erau închise, galeriile și târgurile internaționale își amânau programul pe termen nede­finit, artiști din toata lumea au rămas fără contractele comisionate sau au fost nevoiți să renunțe la expozițiile programate. Crizele generează însă și creativitate. Generează transformare și inovație. Au apărut zeci de expoziții online internaționale, cursuri de artă gratuite, fundații care au creat granturi, companii care au susținut proiecte de artă, au creat solidaritate și noi instrumente. Poate că nu s-au mai cumpărat la fel de multe obiecte de artă, dar societatea s-a întors către cultură și creativitate în alte moduri. Acolo unde administrația și guvernele nu au putut lua măsuri, în perioade de criză, ne refugiem în estetic și cultural, ca modalități de rezistență. Ca antreprenor cultural și coordonator de proiecte de artă, am simțit că trebuie să ne adaptăm și să acționăm pas cu pas, într-o perioadă de incertitudine. Să continuăm într‑un altfel de normalitate, să coagulăm energii de susținere a artiștilor. Este cert că normalitatea va fi una diferită. Cuvintele cheie sunt: adaptare, inovație, solidaritate. Cred că arta va avea un rol important în viitor, poate mai important în percepția publică decât până acum. Cu toții am simțit nevoia, în perioada de izolare, să utilizăm resurse creative, pentru a avea activități interesante sau pentru a învăța ceva nou sau nedescoperit.

Care este starea artiștilor în această perioadă? Au fost prielnice procesului creator aceste luni de izolare?

Întotdeauna izolarea potențea­ză creația. Lumea a luat o pauză și cu toții am fost obligați să ne oprim din maratonul cotidian. Este pentru prima dată când avem o temă comună. Din interacțiunea noastră cu artiștii pot afirma că da, această perioadă a fost prolifică. Poate chiar o perioadă de transformare. În proiectul Galateca am desco­perit multe lucrări și opinii extrem de interesante. Și la nivel internațional, mari artiști, mari oameni de cultură au creat lucrări inspirate din această perioadă și au oferit publicului sau celor suferinzi, cu mare generozitate, proiecte artistice valoroase, nu doar în domeniul artelor vizuale, ci și în cele performative. Publicul din online a avut șansa să trăiască experiențe pe care în condițiile anterioare pande­miei nu le-ar fi putut accesa.

De ce este importantă implicarea companiilor în sus­ținerea artei contemporane și cum beneficiază ele de pe urma acestor colaborări?

Partenerii sunt esențiali pentru realizarea proiectelor, mai ales în arta vizuală. Întotdeauna a existat o relație simbiotică între susținători și artiști, iar acest tip nou de mecenat poate genera efecte extraordinare. În primul rând, companiile care se implică în astfel de proiecte pot comunica valori comune într-un mod proaspăt și actual. Artiștii și oamenii care lucrează în domenii creative anticipează mai ușor trendurile, iar cu implicarea financiară și de promovare a companiilor, se pot crea proiecte inovatoare pentru toți cei implicați. Din altă perspectivă, multe companii au ca valori creativitatea și implicarea în comunitățile culturale locale sau naționale. Educația și crearea unor bune practici se pot realiza mult mai eficient prin intermediul unor proiecte culturale.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 344 (iunie 2020). Dacă dorești să primești revista Biz prin curier, abonează-te aici.