Arhitectură sustenabilă și leadership: cum construim comunități sustenabile

Arhitectură sustenabilă și leadership: cum construim comunități sustenabile

Ca să putem vorbi despre comunități sustenabile ar trebui în primul rând să înțelegem în același fel ce înseamnă o comunitate, apoi ce înseamnă o comunitate sustenabilă, iar în final să explorăm felul în care se construiește aceasta pas cu pas. Vom analiza de asemenea și misiunea pe care și-a asumat-o public EFdeN, aceea de a concepe, executa și implementa modele de bune practici strâns legate de natură, fiind un centru pentru profesioniști și proiecte emergente.

de Claudiu Butacu & Robert Iancu

Robert Iancu: Dacă aruncăm un ochi în DEX, la definiția cuvântului „comunitate”, găsim: „grup de oameni cu interese, credințe sau norme de viață comune”. Asta presupune că o comunitate își dorește aceleași lucruri, are valori comune, dar și obiceiuri comportamentale similare. Iar dacă punem lângă toate acestea cuvântul „sustenabil”, rezultă că interesele, valorile și obiceiurile vizează dezvoltarea durabilă și sănătoasă a grupului, cu impact pe termen lung.

Rezultatele unui individ vin ceea ce acel individ face, nu din ceea ce el ar trebui să facă. Rezultatele sunt de cele mai multe ori generate de comportamentele repetate, obișnuite, normale, pe care le vom numi generic „obiceiuri” și nu neapărat de ceea ce acel individ face în mod excepțional. Cu alte cuvinte, rezultatele sunt consecința obiceiurilor. Iar dacă punem asta într-un context de grup, putem spune cu ușurință că rezultatele unui grup, sau ale unei echipe vin din suma obiceiurilor oamenilor din acel grup sau echipă. Vrem să schimbăm rezultatele? Hai să analizăm ce obiceiuri există. Și apoi să construim o structură care să le susțină pe cele mai sănătoase.

Pornind de la această teorie, pe care Adrian Florea o povestește pe larg în cartea „STELL*R”, am lucrat împreună cu echipa EFdeN la desenarea unui viitor în care să credem, atât pentru organizație, cât și pentru România.

Claudiu Butacu: Noi, la EFdeN, am fost profund dedicați obiectivului de a reprezenta România la cea mai mare competiție mondială dedicată arhitecturii solare. Aveam obiective clare și predefinite, stabilite atât în actul constitutiv, cât și în comunicările și eforturile noastre de fundraising. Ne-am asumat rolul de “underdog”, motivându-ne prin dorința de a demonstra că avem un loc meritat în această competiție, indiferent de resursele limitate. Deși obiectivul principal era să participăm și să ne facem prezența simțită, obiectivele secundare, cum ar fi găsirea finanțărilor, erau orientate mai mult spre obținerea de rezultate concrete decât spre procesul educațional și dezvoltarea membrilor echipei. Am primit nenumărate mesaje de încurajare, care ne spuneau că suntem cei mai buni și că vom reuși, indiferent de obstacole. Totuși, acest lucru a generat o presiune enormă asupra membrilor EFdeN, care nu simțeau doar presiunea competiției, ci și pe cea de a nu dezamăgi, de a fi recunoscători pentru orice sprijin, fie că era vorba de produse, materiale sau finanțare, în timp ce erau așteptați să zâmbească și să se simtă sprijiniți de toată lumea.

„Grup de oameni cu interese comune”

Robert Iancu: Interesele comune pot lua mai multe forme în practică, fie că vorbim de viziune, misiune, direcții strategice sau chiar obiective. Discuțiile și alinierea cu oameni care împărtășesc aceleași interese poate fi o experiență extrem de sănătoasă atât în timpul procesului, cât și la finalul acestuia. O declarație de scop cu adevărat puternică este aceea care atinge două valențe: articularea clară a obiectivelor strategice, dar și motivarea oamenilor din grup. Acestea două sunt importante individual și sinergic. Când oamenii înțeleg cu claritate scopul organizației și îl îmbrățișează pentru că rezonează cu el, ei vor acționa din credință și nu din datorie. Adică vor fi determinați de un „are sens” intern. Dacă sensul se îmbină cu claritatea și structura, atunci avem o rețetă câștigătoare.

Claudiu Butacu: La EFdeN, misiunea a evoluat, transformându-se într-un apel la acțiune inspirat și clar definit. Echipa noastră a îmbrățișat acest nou scop, dedicându-se construirii comunităților sustenabile. Nu toți membrii echipei s-au identificat imediat cu acest nou sens, cu această viziune aspirațională. Pentru unii, investiția într-o misiune reînnoită, orientată spre construirea unor comunități sustenabile, a reprezentat un proces de adaptare și asumare. Un proces creativ intens ne-a ghidat în vizualizarea acelei realități viitoare pe care ne-o doream: o comunitate în care să ne creștem familiile, în care comportamentele sunt responsabile și standardul de viață este înalt. Fiecare descriere a acestei viziuni a generat reacții emoționale puternice în rândul echipei, reflectând angajamentul și pasiunea cu care fiecare membru a ales să contribuie la acest drum comun. Această transformare nu a avut ecou doar în rândul membrilor EFdeN, ci și în familiile acestora, în rândul partenerilor și colegilor, și chiar dincolo de granițele noastre, simțindu-se un val nou de entuziasm pentru investiția în educație și construcție sustenabilă.

„Grup de oameni cu credințe sau norme de viață comune”

Robert Iancu: Organizațiile cu care lucrăm implementează proceduri, procese, reguli care să susțină binele comun. În planuri totul poate să pară că duce la un rezultat bun pentru organizație și pentru oameni. Realitatea însă nu este atinsă prin ceea am pus pe hârtie, ci prin comportamentele oamenilor care decid dacă și cât să facă, prin acele comportamente repetate care devin normă. Adică prin obiceiurile oamenilor din organizație. Iar obiceiurile unei persoane vin din credințele sale. Și credințele vin din valori personale. Aici se mai adaugă o nuanță – organizația vine la rândul său cu un set de valori aspiraționale. Deci avem două tipuri de valori? Cam da, în realitate avem un set de valori personale și altul de valori organizaționale. Atunci când acestea două sunt diferite, apar tensiuni, frustrări sau chiar conflicte. Oamenii simt tensiune atunci când percep că organizația le cere să fie sau să facă ceva ce ei nu sunt, sau nu fac. Pe de altă parte, atunci când valorile personale sunt combustibil pentru a-și atinge misiunea, iar oamenii din echipă simt că pot să fie ei înșiși în proiecte, că lucrurile pe care le fac sunt lucruri în care cred la rândul lor, independent de organizație, munca devine sursă de energie pentru dezvoltare.

Claudiu Butacu: La EFdeN, discuția despre valori este centrală în modul în care ne ghidăm activitățile și interacțiunile. Cele șase valori fundamentale – sens, ambiție, unitate, creștere, implicare și impact – stau la baza culturii noastre organizaționale și ne orientează în toate demersurile noastre. Într-o comunitate tânără, cu o medie de vârstă de puțin peste 20 de ani, aceste valori sunt esențiale pentru a genera schimbare și plus valoare într-o societate marcată de un sistem educațional subfinanțat și de provocările subdezvoltării.

Pentru membrii EFdeN, aceste valori nu sunt doar cuvinte frumoase pe hârtie; ele sunt un mod de viață, o provocare și un angajament personal. Prin adoptarea și trăirea acestor valori, fiecare membru simte că face parte din ceva mai mare, că este diferit de mediocritatea și resignarea care predomină în multe sectoare ale societății noastre. Ne confruntăm cu o luptă interioară intensă, o luptă pentru a găsi sens și scop în acțiunile noastre, în ciuda obstacolelor și scepticismului din jur.

Valori precum sensul și ambiția ne ajută să ne menținem direcția și să ne păstrăm focalizarea pe obiectivele pe termen lung. Unitatea și implicarea sunt cruciale pentru a construi o echipă solidă și angajată, în timp ce creșterea și impactul sunt valorile care ne ghidează în evaluarea și îmbunătățirea constantă a activității noastre.

Într-o societate plină de mituri și clișee, în care voluntariatul este adesea subestimat, membrii EFdeN își asumă rolul de ambasadori ai schimbării. Promovăm comportamente sănătoase, atât în cadrul comunității noastre, cât și în familii, la locul de muncă și în societate în ansamblu. Reprezentăm o generație care refuză să facă lucruri „pe gratis” sau „degeaba”, ci alege să acționeze cu impact, sens și într-un spirit de colaborare.

Aceasta este calea noastră către construirea acelor comunități sustenabile la care aspirăm, și suntem dedicați să mergem pe acest drum, înarmându-ne membrii cu resursele și sprijinul de care au nevoie pentru a naviga prin aceste provocări și pentru a rămâne fideli valorilor și misiunii noastre.

Robert Iancu: În concluzie, pentru a construi un mâine mai sustenabil, e nevoie aducem în comunități comportamente sănătoase, să le încurajăm acolo unde ele există, să le aducem la lumină pe cele nesănătoase și, pas cu pas, să facem un obicei din asta. Pentru noi și pentru viitor.

Claudiu Butacu este inginer de profesie și ONG-ist la suflet, fiind motivat de sustenabilitate și de crearea de locuințe accesibile, bazate pe energie regenerabilă. Claudiu crede că educația este singurul factor ce poate genera schimbare. De aceea, prin colaborare atât cu sectorul privat, cât și cu cel public, acesta a reușit dezvoltarea de strategii-pilot de energie regenerabilă, precum și soluții de orașe inteligente pentru a combate provocările globale de mediu actuale.

Robert Iancu este consultant senior în performanța și managementul echipelor, cu o abordare orientată către rezultate și sustenabilitate. Prin programe de învățare și transformare, Robert ajută organizații atât din mediul de business cât și ONG să dezvolte culturi constructive, în care oamenii se simt în siguranță, colaborează și evoluează împreună. Cu un background în marketing și inovație, dar și o preocupare continuă pentru generația Z, Robert crede că mediul de business se poate transforma pas cu pas, cu inițiativă, construind obiceiuri sănătoase atât la nivel de organizații mari, cât și la nivel de startup, ONG, mediu academic sau instituții ale statului.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 379 (15 decembrie 2023 – 15 februarie 2024). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.