Apicultorii din Cișmigiu

Apicultorii din Cișmigiu

O mână de tineri care se ocupă de câțiva ani de o serie de stupi amplasați pe acoperișul unei clădiri din apropierea Grădinii Cișmigiu au reușit să trezească interesul unui număr tot mai mare de români pentru apicultura și biodiversitatea urbană.

Când vă gândiți la un consultant în zona de luxury, cu proiecte importante în Franța, printre care unele cu branduri ca Dior sau Prada, cu siguranță nu vi-l imaginați îmbrăcat într-un costum de apicultor. Dar Ioana Nicolescu, care locuiește o bună parte din timp la Paris, s-a obișnuit cu proiecte de biodiversitate în care albinele sunt un factor principal și cu grija față de natură și ecosistemul urban. Așa că atunci când a aflat că Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu are un experiment de apicultură urbană, cu câțiva stupi amplasați pe acoperișul unei clădiri, aflată la o aruncătură de băț de locuința ei din București, Ioana a decis să se implice.

„Dacă te pasionează calitatea vieții tale în oraș, lucru de care am devenit cu toții mai conștienți în ultimii ani, te va preocupa natura din jurul tău, iar mai devreme sau mai târziu sigur vei întreba cum e cu albinele”, spune Ioana Nicolescu, reprezentant al Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu (Cișmi Civic), consultant luxury și inițiatoarea proiectului #CișmigiuMonAmour.  Poate la noi, la Cișmi Civic, lucrurile s-au accelerat pentru că în ciuda unor meserii diferite – arhitecți, ingineri, oameni care lucrează în comunicare sau modă – ne dorim aceleași lucruri, suntem preocupați de natură și nu ezităm să căutăm să punem în practică noi idei care credem că pot ajuta comunitatea”, adaugă Ioana Nicolescu.

La originea proiectului cu albinele urbane au fost Alex Oprița și Matei David, doi tineri pasionați de natură care au văzut inițiative similare în străinătate. Le-a plăcut ideea atât de tare încât au încercat să o implementeze și în București. Au luat legătura cu mai multe instituții din țară – la Paris, de exemplu, Opera Națională găzduiește stupi de peste 20 de ani – însă numai The Institute și administratoarea clădirii în care aceștia aveau sediul au fost deschiși și au înțeles demersul. În urmă cu trei ani, când a început ­implicarea Ioanei în proiect, colaborarea îl cuprindea deja și pe Marian Stoica, un apicultor experimentat și fondatorul La Stupina, care a contribuit enorm la dezvoltarea proiectului de aplicultură urbană al Cișmi Civic. Proiectul a început cu doi stupi, care încet-încet au devenit șapte, iar astăzi membrii Cișmi Civic îngrijesc de cinci stupi amplasați pe terasa unei clădiri din apropierea Grădinii Cișmigiu.

„Primele vizite la albinele de pe acoperiș au stârnit mult interes. Preocuparea pentru albine și bunăstarea lor este reală, iar dacă experimentul nostru va ajuta, așa cum ne dorim, să le înțeleagă mai bine orășenii și să nu se mai teamă irațional de ele, înseamnă că obiectivul nostru e atins”, adaugă reprezentanta Cișmi Civic. Tocmai din acest motiv, pe agenda Grupului de Inițiativă se numără ateliere gratuite de apicultură, ce includ vizite la stupuri, unde participanții vor descoperi funcționarea și organizarea vieții ­într-un stup de albine, dar și dezvoltarea acestora într-un context urban. Este primul an în care grupul face activități dedicate publicului, așa că vor pune la dispoziție și un ghid online cu informații utile legate de albine, prin care un număr cât mai mare de oameni din oraș se pot „împrieteni” cu albinele și se pot convinge de cât de importante pot fi acestea pentru natură și pentru biodiversitate.

Apicultură urbană

În ciuda tuturor acestor beneficii, provocările nu au întârziat să apară. Cea mai importantă barieră de care s-au lovit cei de la Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu a fost frica irațională a oamenilor de albine. Nu puțini au fost cei care au avut o părere foarte pronunțată pe acest subiect, care însă nu a fost bazată pe informații luate de la niciun specialist. „Mulți oameni cred că albinele nu au ce căuta în orașe, căci nu ar fi bine pentru ele. Un apicultor îți va spune că albinele au locuit dintotdeauna în orașe, sunt parte activă și necesară a unui ecosistem sănătos. Iar dacă ne pasă de biodiversitate și natură, e momentul să înțelegem albinele și felul lor de a trăi în loc să le vânăm și să le omorâm sistematic. Din fericire pentru noi și albine, pe lângă echipa de la The Institute căreia i-a plăcut mult ideea stupilor pe acoperiș, am avut noroc și cu administratorul clădirii, care având apicultori în familie a fost bucuroasă și deschisă proiectului”, adaugă reprezentanta Cișmi Civic.

O altă provocare importantă cu care s-au confruntat reprezentanții Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu a fost legată de supraviețuirea albinelor, cum ar fi pericolul reprezentat de stropirile cu insecticide împotriva țânțarilor din Cișmigiu. Anul acesta, stropirile au fost mai rare, lucru care s-a resimțit, albinele au fost mai sănătoase, nu au mai murit și stupii nu au fost fragilizați ca anii trecuți. Prezența pescărușilor este un alt pericol pentru albine. O pasăre mare care se așază pe stup va crea o vibrație ce va provoca un stres și o agitație mare în stup încât poate cauza dispariția mai multor albine.

Potențialul urban al apiculturii este unul extraordinar din punct de vedere al biodiversității, albinele sunt un factor esențial al ei când vorbim de natura de la orașe. De aceea este important de făcut diferența între albinele melifere (cele care produc miere și sunt crescute în stupi de apicultori) și cele sălbatice, care nu produc miere și trăiesc libere în grupuri mult mai restrânse. Și ele trăiesc în orașe și trebuie ocrotite pentru biodiversitate. Creșterea necontrolată a albinelor melifere într-o zonă sau oraș duce la scăderea resurselor naturale și implicit la scăderea hranei pentru albinele sălbatice. Există zone unde suprapopularea albinelor melifere a dus la dispariția mai multor specii de albine sălbatice, pentru care acum orașul devine un adăpost natural. ­Despre pericolul în care se află albinele sălbatice se vorbește puțin, în primul rând din cauza lipsei de informare, focusul fiind, din motive financiare, pe cele melifere, însă atunci când vorbim despre biodiversitate ar trebui să privim cu mai multă atenție și la albinele sălbatice care sunt pe cale de dispariție.

„Cred că este bine să apară cât mai multe inițiative ca a noastră pentru conști­entizarea situației albinelor și protejarea polenizatorilor – bondarii de exemplu fac parte din categoria polenizatorilor sălbatici. Apicultura urbană ar trebui să fie gândită și realizată ca un adevărat demers sustenabil, sprijinit pe toate cele trei criterii ale sustenabilității. Este și motivul pentru care ne-am potrivit foarte bine cu demersul prin care am învățat să ocrotim un ecosistem fragil, nu să punem bazele unui business”, mai spune Ioana Nicolescu.

Biodiversitatea este esențială pentru mediile urbane. Să ne gândim o clipă cât de impotantă este natura și prezervarea ei în oraș pentru calitatea vieții, dezvoltarea biodiversității ducând la împrospătarea atmosferei și la crearea unui cadru foarte agreabil de viață. Multe din marile orașe au înțeles importanța biodiversității mult mai devreme decât noi, este suficient să ne gândim la Londra sau la proiectul Végétalisons Paris, care se derulează de mai bine de șase ani. Prin acesta, locuitorii capitalei franceze sunt încurajați de primării, ­printr-o mulțime de activități, să participe activ la prezervarea naturii în oraș. De exemplu, parizienii pot obține un permis gratuit de grădinărit prin care să se ocupe de o parcelă din spațiul pu­blic, iar comercianții sunt sprijiniți să planteze și să întrețină plante cu flori specifice pentru albinele sălbatice, cum ar fi levănțica. Un proiect uriaș care a devenit o platformă susținută și de dezvoltatorii imobiliari.