Antreprenorii binelui

Reading Time: 4 minute

De Craciun, sa fim mai buni. Este mesajul pe care-l auzim in aceasta perioada a anului, pe diverse medii, de la spoturi comerciale pana la campanii de strangere de fonduri pentru cei aflati in nevoie. Poate chiar ca ar trebui sa fim mai buni in aceasta perioada. Numai ca in jurul nostru traiesc oameni care fac acest lucru pe tot parcursul anului. Zi de zi, clipa de clipa. Sunt oameni care fac ceva pentru comunitatea in care traiesc, care ajuta fara sa li se ceara ajutorul, care sunt prezenti acolo unde este nevoie de ei. Ori de cate ori este nevoie. Teoretic, ce fac ei se numeste antreprenoriat social, un concept relativ recent care de cativa ani prinde contur si in Romania. Concret, actiunile acestor oameni se transpun in gesturi si lucruri simple. Fac limonada, iar banii obtinuti din vanzarea ei sunt donati pentru tratarea copiilor bolnavi de cancer de la spitalul Marie Curie. Dau de lucru unor oameni pe care societatea nu-I vrea. Confectioneaza si vand 23.000 de sacose de panza sau colecteaza 80 de tone de hartie pentru reciclare, in doi ani, cum au facut cei de la Viitor Plus. CE NU ESTE ANTREPRENORIATUL SOCIAL? In primul rand, antreprenoriatul social nu este un hobby. Este zona in care se intalnesc pragmatismul mediului de afaceri cu idealismul specific initiativelor sociale. Inseamna generare de profit, care insa nu merge in buzunarele initiatorilor, ci este directionat catre rezolvarea unei probleme sociale, economice, medicale sau culturale in comunitatea in care a fost identificata. Mai mult decat atat, dupa cum atrage atentia Vlad Craioveanu, partener in cadrul roPot, o platforma de inspiratie, idei si resurse pentru initiative de antreprenoriat si inovare sociala in Romania, antreprenoriatul social nu este nici un ONG sau o fundatie, la fel cum nu este doar o intreprindere sociala. Exista doua perceptii asupra acestui domeniu, care numai odata cu trecerea timpului vor putea fi depasite. Prima este ca sectorul nonprofit e vazut ca o mica zona gri a societatii. Sunt foarte multe fonduri europene dedicate, insa increderea romanilor in transparenta si buna lor folosire este destul de mica. O a doua perceptie vine dintr-o confuzie de termeni – intreprindere sociala in limba romana se refera in mod exclusiv la integrarea persoanelor cu dizabilitati, oricare ar fi acestea, pe cand antreprenoriatul social se refera la un spectru mult mai larg de probleme sociale. Teia Gavrilescu, presedinte al asociatiei pentru dezvoltare sociala ViitorPlus, defineste antreprenoriatul social drept “o activitate cu scop altruist”. Motivatia este ceea ce diferentiaza, din punctul ei de vedere, un antreprenor de un antreprenor social. Un antreprenor este motivate in primul rand de posibilul castig financiar, pe cand un antreprenor social este motivat in primul rand de cauza pentru care lucreaza. Exista insa si asemanari. Un antreprenor social nu trebuie sa fie doar un pasionat, el trebuie sa aiba toate calitatile antreprenorului clasic: cunostinte economice, abilitati de management si viziune strategica. Antreprenoriatul social este facut, dupa cum spune Iulian Vacarean, initiator al mai multor proiecte din aceasta zona, de oameni care cred cu toata inima si mintea ca lucrurile se pot transforma in bine, insa odata implicat intr-un proiect de voluntariat, pentru a impinge lucrurile mai departe, este nevoie de energie, prieteni si bani. “Succesul unei intreprinderi sociale se masoara in impactul social si timp”, spune Teia Vasilescu, insa este important ca ea sa fie sustenabila nu numai prin felul in care este organizata, ci si din punct de vedere financiar. O intreprindere sociala trebuie sa aiba profit astfel incat sa-si reinnoiasca mijloacele si sa poata creste. CINE AJUTA ANTREPRENORUL SOCIAL? Nu exista informatii pe care cineva interest de antreprenoriatul social sa nu le poata afla de aici, din Romania. Sursele variaza de la informatiile ce pot fi gasite pe internet pana la programe de mentorat si de incubare a afacerii. NESsT, roPot si Romanian American Foundation sunt trei dintre organizatiile care sustin dezvoltarea economiei sociale. Multe ONG-uri au pornit proiecte de economie sociala cum ar fi: ViitorPlus, Ateliere Fara Frontiere, Fundatia Alaturi de Voi, Fundatia Motivation, Fundatia pentru Dezvoltarea Popoarelor. In cadrul proiectului Prometeus, derulat in prezent de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, a luat fiinta Institutul de Economie Sociala (ies.org.ro), care isi propune sa devina un centru de resurse in domeniu. De asemenea, exista surse de finantar din fonduri publice sau private. Anul acesta, BCR a lansat o linie de creditare speciala pentru dezvoltarea de intreprinderi sociale. VIITORUL INCEPE ACUM Asociatia nonprofit ViitorPlus, infiintata in 2006, si-a propus inca de la inceput sa transpuna in practica conceptul de dezvoltare durabila la nivel de individ, comunitate si organizatii. Ce au facut, concret, cei de la ViitorPlus? Au pus bazele unui un model economic de productie si consum durabil, folosind Resurse naturale. Astfel a aparut “Sacosa de Panza”, o afacere sociala care isi propune sa ofere populatiei o alternativa eco la pungile de plastic prin sacose de panza naturala. Mai mult decat atat, in atelierul lor de productie au integrat persoane aflate in dificultate care cu greu isi gasesc un loc de munca. Astfel, succesul ViitorPlus se masoara pe de o parte prin reducerea numarului de pungi de plastic si pe de alta parte prin cresterea numarului de persoane reintegrate in campul muncii. Anul acesta, “Sacosa de Panza” a intrat si in retail prin benzinariile OMV si Librariile Humanitas si serviciile asociatiei au fost din ce in ce mai mult promovate pe internet, in presa si in conferinte de profil. In afara Atelierului de Panza, ViitorPlus inseamna si Recicleta, un proiect care ofera solutii pentru reciclarea deseurilor de hartie, folosind mijloace de transport nepoluante si oferind locuri de munca pentru persoane defavorizate. ViitorPlus inseamna si activitati de management al capitalului natural (Adopta un copac, ECOmunitatea Ta), educatie (ecOprovocarea); buna guvernare (Coalitia pentru mediu, Pactul pentru Bucuresti), viata echilibrata si armonioasa (Crosul Padurii), tehnologii curate (REGENESYS). CU LEGE, FARA LEGE Pentru ca initiativele sociale sa creasca si sa aiba cu adevarat impact este nevoie si de un cadru legislativ clar pentru ceea ce inseamna o afacere sociala. La nivelul Uniunii Europene a fost recent reglementata notiunea de afacere sociala ca antrepriza care are ca principal obiectiv impactul social, mai putin profitul Citeste si: <a href=”http://www.revistabiz.ro/binele-care-nu-cunoaste-frontiere-430.html”>Binele care nu cunoaste frontiere</a> <a href=”http://www.revistabiz.ro/visele-fac-lumea-mai-frumoasa-431.html”>Visele fac lumea mai frumoasa</a> <a href=”http://www.revistabiz.ro/cu-vasla-prin-romania-432.html”>Cu vasla prin Romania</a>