Antreprenoriat și inovație

Antreprenoriat și inovație

Pe vremea când inovația era încă un subiect exotic, profesorul Nikolaus Franke i-a înțeles importanța și și-a asumat rolul de promotor al acesteia.

În 2001, fondează Institutul de Antreprenoriat și Inovație din cadrul  Wirtschaftsuniversität (WU) Viena, pe care îl conduce și astăzi. Activitatea de cercetare, pe care o realizează împreună cu alți profesori, dar și cu studenți, este menită să evidențieze modalitățile prin care ideile inovatoare pot fi transformate în afaceri de succes.

De ce un institut al antreprenoriatului și al inovației? Care este legătura dintre cele două?

Inovația ar fi cu totul „neajutorată“ în lipsa antreprenorilor. Ideile, chiar și cele inovatoare, sunt foarte ușor de ucis. Așadar, inovațiile au nevoie de antreprenori, dar și reciproca este valabilă. Dacă vrei să fon­dezi un business de succes, este important să faci lucrurile mai bine decât sunt deja făcute pe piață. Să satisfaci o nevoie care nu a fost satisfăcută până acum. Sau să oferi un preț mai mic. Un proces de inovare este necesar. Fără elementul de noutate, un antreprenor e lipsit de vlagă în lumea afacerilor. De aceea spun că inovația și antreprenoriatul sunt două domenii indestructibil legate.

Cât de importantă este pentru o companie capacitatea de a inova?

Aceasta este esențială pentru succesul oricărei companii. În anii 1930, cele mai importante companii din America aveau cam 70 de ani. Astăzi, companiile din Topul Fortune 500 au media de vârstă 20 de ani. Ele se dezvoltă rapid datorită inovației. Google, Apple, Tesla sunt doar câteva exemple de companii relativ noi, care au devenit  niște giganți grație inovațiilor. Companiile care nu se adaptează timpurilor și nu sunt capabile să aducă noutăți pe piață sunt pur și simplu sortite eșecului. Gândiți‑vă la Kodak. A fost o companie uriașă, cu zeci de mii de angajați. A avut chiar și invenții în domeniul fotografiei digitale. Au crezut însă că businessul lor cu filme  pentru aparatele fo­to analogice va fi ne­muritor. Unde sunt acum? Aproape că nu mai există. Poate doar ca brand și datorită unor produse extrem de nișate.

Dar când ideea revoluționară aparține unui tânăr antreprenor, cum poate ști acesta că inovația sa este aptă să devină o afacere de succes?

Când ai o idee pe care nu a mai avut-o nimeni înaintea ta, nu ai nicio garanție că ea va prinde pe piață. Ai însă două variante. Prima ar fi să utilizezi toate instrumentele de cercetare a pieței, pentru a anticipa cât de cât modul în care ideea ta va fi primită. O a doua variantă, chiar mai bună, este să experimentezi. Demarezi businessul, dar la o scară mică, pentru a vedea ce se întâmplă și pentru a nu risca pierderi foarte mari. Așa-numita metodă lean startup. Construiești un prototip și îl prezinți oamenilor. Vorbești cu potențialii clienți și vezi cum reacționează. Internetul și mijloacele de comunicare moder­ne îți permit să testezi reacțiile chiar la o scară mare. Pune produsul pe internet și vezi ce se întâmplă! Vezi cât de mulți oameni dau Like, câți vor să afle mai mult. Dacă rezultatele nu sunt cele dorite, fii deschis să schimbi lucruri, să încerci noi variante. E important să fii flexibil și rapid. La finalul acestui proces, vei putea înțelege care este forma ideii tale, care chiar funcționează ca business. În niciun caz nu există un glob magic în care să te uiți și să vezi: ideea asta va fi un succes.

Au companiile mari mai mult potențial de a inova? Sau, din contră, inovațiile cele mai de impact sunt puse pe piață de startup-uri?

Companiile mari beneficiază de foarte multe resurse, dar se concentrează pe îmbu­nătățirea produselor pe care deja le oferă – ceea ce numim inovație incrementală. Ele nu sunt atât de puternice când vine vorba despre inovație disruptivă. Acest tip de inovație nici nu le avantajează, pentru că schimbă jocul cu totul, iar investițiile mai vechi ale companiei își pierd valoarea. Startup-urile, pe de altă parte, nu au un trecut, sunt flexibile, nu au nimic de pierdut și, chiar dacă nu dispun de prea multe resurse, pot lua decizii mai radicale. Resursele pot fi accesate. Există fonduri de investiții, există investitori. Până la urmă și Facebook, și Google, și Uber au pornit de la câțiva tipi aproape lefteri.

Cum convingi un investitor să finanțeze o idee nebună, de care nimeni nu a mai auzit, la care nimeni nu s-a mai gândit?

Asta e cea mai mare provocare pentru orice antreprenor. Trebuie să te înarmezi un plan puternic. Să arăți că există nevoia pe piață, că există potențiali clienți și că produsul este viabil. Ai nevoie de dovezi. E dificil să obții finanțare și să pui businessul în mișcare.

Poate oricine să fie inovator?

Am observat un tipar care ține mult de personalitatea celor care inovează. Mă refer la trăsături precum: o minte deschisă, capacitatea de a procesa informația pe care o primești, curiozitatea, creativitatea. În plus, am constatat că majoritatea descoperirilor sunt fundamentate pe tehnologie, prin urmare cel mai adesea implică măcar un inginer. Cu toate acestea, startup-urile bazate pe o inovație care nu au decât ingineri în echipă de obicei eșuează. Este important ca echipa să includă și oameni de business. Aș putea spune că e mult mai pro­babil să inoveze o persoană care are experiență în mai multe domenii. Cred că inclusiv trecerea de la o industrie la alta este o experiență care îți ascute creativitatea. De asemenea, oamenii care au contact cu mai multe culturi au un spirit antreprenorial dezvoltat.

Ați observat o geografie a inovației, o tendință de a se inova mai mult într-o regiune a Europei decât în alta?

Am avut contact, în cadrul institutului, cu foarte mulți studenți din Europa Centrală și de Est și am observat că sunt extrem de ambițioși, sunt foarte determinați să facă performanță, să fie cei care schimbă lucrurile în bine. Îi simt flămânzi de inovație, iar această pasiune a lor este foarte importantă și îi ajută să atingă rezultatele pe care și le doresc. Atunci când oamenii simt că au la dispoziție tot ce își doresc, se relaxează, nu mai sunt atât de motivați să facă lucruri. Pe de altă parte, atunci când ei simt că există loc pentru mai bine, sunt mai determinați să fie ei cei care realizează acest mai bine. Cred că resursa umană promite un viitor prolific în ceea ce privește inovațiile și startup-urile pentru această regiune a continentului.

Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac antreprenorii?

Uneori inventatorii sunt atât de îndrăgostiți de invenția lor, încât consideră că pentru a o transforma în business este suficient să angajeze un consilier fiscal sau un avocat. Trec cu vederea partea de ma­nagement. Încearcă să facă totul singuri și subestimează rolul unui specialist în marketing sau în vânzări.

O altă greșeală pe care chiar am analizat-o în activitatea noastră de cercetare este așa-zisa „tăcere a fondatorilor“. Foarte mulți antreprenori la început de drum preferă să păstreze tăcerea, să facă lucrurile în secret, ca nu cumva cineva să le fure ideea, să îi imite. Unii se tem de critici. Discreția exagerată este o greșeală gravă, pentru că rareori prima idee care îți vine este cea câștigătoare. Cel mai des ea trebuie să fie rafinată și observațiile celor din jur pot ajuta foarte mult în acest proces de rafinare a ideii. Chiar și criticile sunt utile. Un antreprenor bun trebuie să știe să le accepte și să acționeze în consecință.