Antrenați pentru succes

Antrenați pentru succes

Reading Time: 7 minute

A fost prima bancă străină care a intrat în România, a acordat primul credit ipotecar și a făcut prima emisiune de obligațiuni ipotecare de pe piața locală. După 25 de ani de evoluție într-un mediu plin de provocări, Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank Romania, țintește din nou pentru bancă pozițiile fruntașe.

Cum se făcea banking în 1994, când Alpha Bank devenea prima bancă străină care intra pe piaţa din România?

Acum 25 de ani lipseau trăsături ale sistemului bancar pe care azi le recunoaștem ca fiind normale. De exemplu, finanțarea persoanelor fizice – retailul era inexistent. Creditele de investiții erau foarte puțin utilizate și pe termen scurt. Creditele de investiții pe termen lung nu existau. Creditarea în domeniul ipotecar, chiar și pentru dezvoltatori, nu prea exista. Aveam un nivel foarte scăzut de intermediere financiară. Inflația ridicată nu încuraja economisirea, pentru că oricine simțea că i se depreciază economiile. Era încurajată dolarizarea economiei. Totul – prețuri, tranzacții, inclusiv creditarea – era în valută forte, în monedă convertibilă. Dacă folosim o metaforă, era un amestec de deșert saharian și păduri tropicale cu tot felul de pericole pe care nu le puteai vedea. Astăzi, sistemul bancar arată mai mult precum niște grădini cu o geometrie bine desenată, ca cele de la Versailles, cu vegetația crescută în romburi frumos trasate, totul construit după un design extrem de bine reglementat – știi când se pornește sau se oprește apa și știi de câtă apă are nevoie fiecare plantă. Problema este doar de dimensiune a grădinii, ca să îți dea un sentiment de spațialitate, și aici mă refer la nivelul foarte scăzut de intermediere financiară pe care îl avem și astăzi.

“Am fost primii care au oferit un produs ipotecar destinat individului, bazat în întregime pe abilitatea sa de a rambursa acel credit. A fost o piatră de temelie a dezvoltării pieței de retail din România.”

Care au fost cele mai importante trei momente în evoluția băncii în cei 25 de ani?

Sunt multe. Dar aș începe cu faptul că am fost una dintre primele bănci care și-au dezvoltat o rețea de sucursale și au ieșit în afara Bucureștiului. Chiar începând cu 1994, anul înființării noastre, și în anul următor am deschis sucursale la Constanța, Arad, Cluj, Iași, Baia Mare. Atunci, Bucureștiul era populat de câteva bănci mari, dar puține dintre ele aveau sucursale și în alte orașe. Spune ceva faptul că am fost prima bancă străină care a intrat în România – având acționar o bancă, am avut mecanisme și reflexe de bancheri adevărați, diferite de ale altor investitori din afara sistemului bancar care erau în piață la acea vreme. Când faci banking de peste 100 de ani, ai alte reflexe. Noi le-am avut pe cele corecte – să punem piatră pe piatră ca să construim fundația – și am început cu o rețea de unități, apoi am venit cu produse pe care să le distribuim prin acea rețea.

Un alt moment foarte important a fost deschiderea pieței de retail. A început în anii 2000 și cred că și Alpha Bank a participat la această naștere a pieței de retail, acordând primul credit ipotecar. Exista la momentul respectiv o creditare de consum la un nivel incipient, dacă pot să spun așa, se dădeau credite, în general, angajaților unor corporații mari cu care banca era în relații de afaceri. Am fost primii care au oferit un produs ipotecar destinat individului, bazat în întregime pe abilitatea sa de a rambursa acel credit. A fost o piatră de temelie a dezvoltării pieței de retail din România. Am fost poate doar cu 5 minute mai iuți decât ceilalți, pentru că piața a crescut ulterior într-un ritm foarte rapid.

Al treilea moment pe care aș vrea să îl menționez este conectat cu acordarea primului credit ipotecar. Este vorba de faptul că în acest an, după o muncă susținută de 15 ani, am pus România pe harta obligațiunilor ipotecare. Ca să fiu sincer, am urmărit acest cerc încă de la început. Am acordat primele credite ipotecare în 2001, gândind că, mai devreme sau mai târziu, le vom securitiza, creând astfel un flux de finanțare normal prin emisiune de obligațiuni sau prin securitizarea creditului ipotecar. În perioada când eram președintele Consiliului BVB, am participat la prima redactare de legislație pentru obligațiunile ipotecare și pentru securitizarea creanțelor în România. Din păcate, au apărut tot felul de nuanțe în textele care s-au transformat în final în lege în anul 2005 și nu au mai fost operabile. În 2016 însă, când am definitivat noua legislație, am avut posibilitatea să introducem exact acele principii din ghidurile EBA, legislația noastră fiind acum evaluată ca fiind una dintre cele mai moderne și fiind validate inclusiv de investitori prin emisiunea noastră de obligațiuni, prima din România. Închiderea acestui cerc – de la primul credit ipotecar la prima emisiune de obligațiuni ipotecare –, care acoperă întreg arcul de dezvoltare a unui segment într‑o țară, este un lucru de care suntem extrem de mândri. Această comunitate europeană a emitenților și a investitorilor în obligațiuni ipotecare este foarte importantă, iar prin această emisiune am intrat în această familie. Automat am început să fim în cercetările făcute de marile firme de investment banking europene, am devenit parte a evaluărilor regionale, am intrat într-un centru de atenție de care nu am beneficiat înainte. Și ne‑am dat seama că acesta este mecanismul prin care poți să aduci bani în România pentru a finanța câteva segmente din creșterea economică, iar segmentul ipotecar este unul important.

“Poate că în ultima vreme am intrat în zona în care câștigi puncte politice pe măsură ce țipi mai tare sau denigrezi un bancher. Dar, după ce trecem și de această deviere, trebuie să revenim într‑o zonă de normalitate, în care să privim obiectiv cum ajungem la prosperitate. Provocarea este să ieșim din aceste mindseturi, care pot funcționa pe termen scurt, conjunctural, în funcție de obiectivele unor persoane care și-au creat un brand personal prin atacuri.”

Care au fost cele mai mari provocări ale Alpha Bank Romania în cei 25 de ani?

Cea mai mare provocare a fost succesiunea de crize prin care am trecut, iar noi am trăit multă vreme în ochiul furtunii. Suntem singura bancă având acționariat din Grecia care a rămas în România și acest lucru spune ceva. A fost întâi criza Lehman Brothers, apoi criza europeană a datoriilor suverane, după care am avut criza românească din 2010, cu tăieri de salarii. A urmat criza grecească din 2012 și a doua criză grecească, din 2015. Între timp am mai avut și o criză în Cipru care a avut efecte și în România, pentru că exista o bancă din Cipru în România. Când treci printr-o astfel de succesiune de crize cu impact în banking și te găsești în fiecare moment în ochiul furtunii, după o perioadă începi să crezi că aceasta este noua normalitate. Dar în final, pe termen lung, ce contează este să nu pierzi din vedere relația cu clienții, pentru că ei reprezintă sensul existenței noastre. La nivelul societății, existența noastră este necesară pentru a finanța creșterea economică și a contribui la creșterea bunăstării. Poate că în ultima vreme am intrat în zona în care câștigi puncte politice pe măsură ce țipi mai tare sau denigrezi un bancher. Dar, după ce trecem și de această deviere, trebuie să revenim într‑o zonă de normalitate, în care să privim obiectiv cum ajungem la prosperitate. Provocarea este să ieșim din aceste mindseturi, care pot funcționa pe termen scurt, conjunctural, în funcție de obiectivele unor persoane care și-au creat un brand personal prin atacuri. Pe termen lung, toate aceste acțiuni au repercusiuni asupra societății, pentru că frânează ele­mente vitale dezvoltării acesteia, cum ar fi funcția de finanțare. 

Credeți că am depășit mindsetul de a puncta politic prin atacul băncilor?

Încă nu am  depășit acest moment. Ultimele cinci inițiative legislative împotriva băncilor au fost retrase, dar au fost reintroduse alte patru. Cred însă că impactul în societate a acestor inițiative este din ce în ce mai mic. Populismul a început să fie sancționat prin vocile jurnaliștilor, ale influence­rilor care reprezintă de fapt vocea majorității tăcute din societate, este un semn bun, ne arată că începem să ne facem bine, că suntem pe calea cea bună.

Au fost peste 50 de inițiative legislative împotriva băncilor în ultimii 5 ani, subliniez, toate împotrivă. Ordonanța 114 ar fi putut avea consecințe greu de imaginat în prima ei formă, un impact teribil și extrem de toxic pentru sistemul financiar-bancar, impunea o taxă pe activele bancare la un nivel echivalent cu de trei ori nivelul de profitabilitate mediu al sistemului pe ultimii zece ani. Acest lucru evident s-ar fi reflectat asupra întregii societăți, pentru că ar fi afectat finanțarea bunăstării și a prosperității. Creșterea bunăstării locuitorilor acestei țări se poate rea­liza prin creșterea intermedierii financiare. Avem cea mai mică intermediere financiară (ponderea activelor în PIB) din Europa, 49,65%. Intermedierea financiară este la jumătate comparativ cu Bulgaria (99%), Ungaria (93,53%) sau Polonia (90%). Gradul intermedierii financiare (ponderea creditului neguvernamental în PIB) în România este cel mai scăzut din rândul statelor din UE, de 26,6%, și mult sub media UE de 83%. Este mult loc de creștere, însă este nevoie și de un mediu propice pentru a realiza acest obiectiv.

“Foarte puține bănci au trecut prin ceea ce am trecut noi. Reziliența instituțională este o trăsătură foarte importantă în interiorul unei organizații și ține de calitatea oamenilor.”

Cum vedeți evoluția băncii în următorii ani?

Cred că pentru noi cel mai important în acești ani a fost să avem o construcție robustă, cu o fundație foarte solidă și asta a făcut diferența. Am construit durabil, plecând de la produse, de la procese, de la oameni în primul rând și de la cultura organizațională. Am urmărit să avem acea reziliență instituțională care ne-a salvat în perioadele dificile. Foarte puține bănci au trecut prin ceea ce am trecut noi. Reziliența instituțională este o trăsătură foarte importantă în interiorul unei organizații și ține de calitatea oamenilor. Ține de coeziunea instituțională. Să nu uităm că în 2010 eram a treia bancă din România, în clasamentul după active. Apoi am trecut prin evenimente care ne-au determinat să adoptăm o altă strategie pentru a proteja baza de capital, pentru a ne proteja veniturile, modul de operare. Iar acest lucru ne permite în clipa de față să reluăm un ciclu de creștere a băncii, extrem de susținut în următoarea perioadă, țintind din nou pozițiile fruntașe. Suntem în continuare o bancă sistemică, bineînțeles că ne-am pierdut o parte din dimensiunea relativă de cotă de piață, trecând prin toate aceste evenimente, dar acea reziliență despre care vorbeam este un excelent ingredient pentru a relua ciclul de creștere. Este ca în povestea cu Hansel şi Gretel – noi am venit de sus în jos fără să pierdem bătălia și acum știm drumul să ajungem sus din nou. Am lăsat semn pietricele prin pădure ca să știm cum să ne întoarcem acolo unde eram.

foto: Vali Mirea

Interviul a fost inițial publicat în Biz nr. 339 (20 ianuarie – 17 februarie 2020). Dacă doriți să primiți Revista Biz prin curier, abonați-vă aici.