Angajatul la puterea a patra

Angajatul la puterea a patra

Industria 4.0 revoluționează și piața muncii, prin tranziția de la execuția pasivă la contribuția activă a fiecărui angajat. Mihai Boldijar, reprezentantul grupului Bosch în România, spune că trebuie să ne pregătim din timp pentru a fi parte a acestei transformări, nu simpli spectatori.

Bosch are 4.800 de angajați în România, în creștere cu peste 50% față de anul anterior. Cum găsiți angajații potriviți și cum îi păstrați?

Aș fi tentat să schimb perspectiva răspunsului și să privim din partea celor care caută un loc de muncă. Investițiile din ultimii ani, fie ele autohtone sau străine, au generat importante locuri de muncă, aducând șomajul la mini­mul ultimei decade, chiar și în aceste condiții existând un excedent de forță de muncă. Pro­blema de fond apare din faptul că acest excedent nu este echilibrat la nivel de țară sau nici măcar regional. Se întâmplă astfel ca regiuni întregi să se afle peste nivelul mediu al șomajului pentru că intensitatea investițiilor este slabă versus regiuni unde deja începe să apară deficit de forță de muncă. Există tendința de a privi și analiza macro, dar piața muncii și a locurilor de muncă trebuie înțeleasă în detaliu. Ce generează această discrepanță și acest dezechilibru? Lipsa infrastructurii, care atrage după sine reticența de a investi într-o asemenea zonă deficitară, cel puțin crearea de investiții care necesită logistică fizică. Un alt aspect cred că este generat și de faptul că populația activă nu este dispusă la relocare, gradul acesteia fiind mult mai redus, din considerente culturale, față de alte zone ale lumii, în ciuda suportului pe care îl pot primi. Apoi, desigur că există efectul unui indice demografic negativ, ceea ce pe termen lung va fi o problemă extrem de serioasă. În acest sens era nevoie de măsuri coerente cu cel puțin 20 de ani în urmă. După modelul altor state și din experiența asiatică de patru ani pe care am avut-o, consider că un concept de atragere a talentelor și experților străini este o soluție viabilă, însă trebuie că aceasta să facă într‑adevăr din România locul în care să dorești să trăiești și să muncești pentru oricine ar vrea acest lucru.

Care sunt principalele provocări în atragerea și retenția talentelor în companie?

Foarte important este, în opi­nia mea, să oferim tinerilor talentați, care au ales până acum să lucreze în altă țară, șansa de a reveni în România și de a se împlini profesional aici. În Bosch, avem deja exemple de oameni care au făcut carieră în Germania sau în alte țări și au revenit acasă, aducând cu sine experiența lor. În tot acest context complex al pieței forței de muncă, a trebuit să ne redefinim strategia de atragere, recrutare și inducție a personalului. Desigur, valorile, istoria, soliditatea, investițiile pe plan local, posibilitatea de a promova în cadrul companiei, multitudinea de posibilități pe care le ai, programele de training și dezvoltare profesională, investițiile în învățământul dual, modul de lucru transparent și deschis, tipul de leadership sunt elemente la care candidații se uită, se informează, iar angajații le apreciază. Avem în acest scop, o dată la doi ani, la nivel de concern, o analiză bazată pe un chestionar la care angajații răspund individual și confidențial, analiză care arată managementului care sunt locurile unde trebuie perfecționate metodele, șlefuite procesele și îmbunătățite relațiile.

Care sunt cele mai noi tendințe în tehnologie și cum se reflectă acestea în piața muncii?

Se vorbeşte tot mai des despre cea de-a patra revoluţie industrială, numită şi Industria 4.0, ce a fost generată de necesitatea unei productivităţi şi eficienţe şi mai ridicate, respectiv de creşterea competitivităţii, în condiţiile creşterii volatilităţii pieţelor, apariţiei modelelor de business disruptive, scăderii producţiei de masă, creşterii cerinţei pentru serii mici, personalizate. Soluţiile de Industrie 4.0 vor fi din ce în ce mai folosite în mediul de producţie în viitor. Bosch este un furnizor de top, dar şi un utilizator al Industriei 4.0 şi investeşte constant în dezvoltarea acesteia. La nivel global, operăm deja 150 de proiecte de industrie conectată în fabricile proprii, iar în România, unităţile de producţie de la Blaj şi Jucu utilizează deja tehnologie de ultimă oră în procesul de producţie. Este esenţial aici să nu uităm faptul că oamenii ar trebui să fie întotdeauna principala atenţie. Dincolo de avantajele economice, angajaţii rămân actori cheie în procesul de producţie conectată.

„Ne dorim ca oamenii și mașinile să colaboreze în echipe inteligente. Acest nou model de lucru creează tranziția de la execuția pasivă la contribuția activă a fiecărui angajat, de la a aștepta comenzi la inițiativa proprie.“

Factorul crucial de succes pentru Industria 4.0 la Bosch este degrevarea angajaţilor de munca de rutină, aceştia având mai mult timp pentru sarcini creative. Ne dorim ca oamenii şi maşinile să colaboreze în echipe inteligente. Pentru Bosch, Industria 4.0 este mai mult decât tehnologie, este interconectată în mod strâns cu Work 4.0. Acest nou model de lucru creează tranziţia de la execuţia pasivă la contribuţia activă a fiecărui angajat, de la a aştepta comenzi la iniţiativa proprie.

Care sunt domeniile în care automatizarea va duce la pierderea unor locuri de muncă? Dar cele în care vor apărea noi slujbe?

Avem de cele mai multe ori tendința ca, fără să cunoaștem exact fenomenul în întreaga lui complexitate, să tragem concluzii pripite. Trebuie să ne uităm la ce potențial are sau aduce automatizarea, conectarea proceselor industriale. O viziune nu se poate baza pe un scenariu negativ. Trebuie să înțelegem acest fenomen, nu să ne uităm din nou cum trece pe lângă noi cu viteză meteorică, și să ne pregătim în așa manieră încât să fim parte a acestei transformări, nu simpli spectatori. Mă refer aici la pregătirea generațiilor viitoare, la programe armonizate cu cerințele industriei viitoare, la o strategie națională de fapt. Este o mare răspundere care trebuie înțeleasă cu cea mai mare responsabilitate de către decidenți. Ca un exemplu concret, numai în Germania la ora actuală necesarul de tehnicieni și ingineri pentru implementarea și operarea industriei conectate este de ordinul miilor. Extrapolați la nivel european sau mondial, adăugați pe cei care vor asigura dezvoltarea de software și mentenanță și aveți o parte din tabloul potențialului uriaș pe care îl oferă viitorul. Întrebarea este: cum ne poziționăm, spectatori sau participanți activi?

Cum comentați propunerile de taxare a roboților?

Consider că aici este necesar să fie înțelese foarte bine consecințele acestei schimbări înainte de a veni cu o asemenea propunere. Despre impact este greu sau prematur să se pronunțe cineva, dar trebuie avut grijă pen­tru că un proiect de taxare nejustificată poate însemna și scăderea gradului de atractivitate și competitivitate din perspectiva actualilor sau potențialilor investitori.