Andrei Dunuță, Speakings: 5 greșeli în prezentările de HR și cum le poți evita

Andrei Dunuță, Speakings: 5 greșeli în prezentările de HR și cum le poți evita

De-a lungul timpului, dar, mai ales, în contextul în care ne aflăm de câteva luni încoace, s-a tot vorbit despre reinventarea HR-ului, în toate formele sale. Adept al neconvenționalului din fire, m-a inspirat ideea unui „nou HR” și m-am gândit să îți împărtășesc câteva dintre observațiile mele în urma experienței mele de trainer de public speaking a peste 200 de oameni de HR. Am identificat 5 greșeli și soluții și sper ca acestea să te inspire și să te motiveze.

Text de Andrei Dunuță

Înainte să încep, cred că și tu și eu suntem de acord că HR-ul are un rol mult mai strategic, prin prezența sa în board. De aici, apar și provocările aferente: cum vinzi ideile, cum prezinți proiectele astfel încât ele să fie acceptate atât de către top-management, cât și de către clienții interni aka colegii tăi.

Spun asta pentru că, în ultimii 2 ani, am avut onoarea și plăcerea să lucrez, așa cum ți-am spus, cu peste 200 de oameni de HR. Fie HR Directors, fie Employer Branding Managers sau Head of Recruitment. Indiferent de numele organizației, de poziția ocupată, de experiență sau de responsabilități, am întâlnit aceleași provocări în departamentele de resurse umane (și nu numai *wink wink*).

Am lucrat cu echipe mari și mici din companii multinaționale din România. Concluzia mea? Toți oamenii de HR pe care i-am întâlnit vor să ajungă la angajați – prin proiecte, activități, schimbări propuse. Însă, oamenii nu își alocă timp pregătirii prezentărilor și, astfel, indiferent de cât de valoros e conținutul, livrarea lasă, de multe ori, de dorit.

Noi, la SPEAKINGS, dezvoltăm vorbitul în public în România și România prin vorbitul în public și iubim să facem asta. De aceea, de 3 ani, dezvoltăm și HR-ul prin public speaking.

1. Prima idee pe care am întâlnit-o și pe care vreau să ți-o prezint este că am văzut că EVP-ul (Employer Value Proposition) se află în doar PDF-uri. Mai detaliat, pot să îți spun că am lucrat cu echipe de recrutare care aveau un EVP foarte fain. Din păcate, nici măcar echipa de HR nu știa de existența lui, dar mai ales cum îl putem aplica în speech-urile de recrutare sau cele de employer branding. El era foarte frumos pus în PDF-uri, dar așa cum se întâmplă cu valorile organizației, ele rămân doar pe pereți. Și întâlnim angajații pe culoare și îi întrebăm: „Ionuț, tu ai văzut valorile companiei?” și, mai în glumă, mai în serios, așteptarea este ca Ionuț să cunoască a 6-a valoare, ca și cum ar fi un Decalog al cărei ordine cronologică este mai importantă decât ideea în sine. Deci, dacă se întâmplă asta cu valorile organizației, asta se întâmplă și cu EVP, el rămâne doar în PDF-uri.

Recomandarea este să internalizezi EVP în toate speech-urile, în special în cele interne, de recrutare sau de employer branding. Cumva, așa cum zice și Simon Sinek: „Start with WHY”. Începe cu DE CE-ul, căci, atât în intern cât și în extern, EVP-ul este motivul pentru care organizația ta este un bun angajator, este promisiunea companiei în fața clienților interni, fie ei angajați cu experiență, începători sau viitoare talente.

2. A doua greșeală pe care am întâlnit-o în prezentările oamenilor de HR este că slide-ul devine mult mai important decât speakerul în sine. Dacă speakerul și slide-ul spun aceleași lucruri, unul este în plus. Trage tu concluzia cine! Mă uit în prezentările corporate și văd slide-uri pline de text, zeci de slide-uri pentru o prezentare de o jumătate de oră. Este evident că acel om de HR nu are timp să se mai pregătească și va repeta ceea ce vede pe slide-uri. De aici apar și probleme de productivitate și întrebări existențiale: ne-am întâlnit ca să citim de pe slide-uri? De multe ori, oamenii în corporații nu au curajul să ia cuvântul și să spună „Draga mea, te rog, trimite-mi pe email prezentarea pentru că știu să citesc.”

Lăsând gluma la o parte, recomandarea mea este să micșorezi numărul de slide-uri. De exemplu, am lucrat cu un director de HR din bancă. Acesta, pentru o prezentare de 5 minute, un update lunar în board, avea 30 de slide-uri. Este inuman! Matematic vorbind, este foarte greu să mai spui și povestea din spatele cifrelor. Oamenii nu iubesc cifrele în organizații și despre asta o să vorbim și în următoarea idee. Asta este doar percepția managerilor. Oamenii iubesc poveștile din spatele cifrelor și impactul pe care ele le pot avea în viața oamenilor. Tradu cifrele pe limba audienței tale și, cu siguranță, mesajul tău va avea un impact mai mare, iar informația va fi reținută mai ușor.

3. Și așa am ajuns la a treia idee. Am făcut un studiu în organizații și am întrebat: care este cel mai ascultat post de radio în corporația voastră? Fiecare poate să spună ce radio comercial dorește, dar, în realitate, cel mai ascultat radio din corporațiile românești este Wii FM. Da, chiar și în organizația din care faci tu parte. Nu știai? Nu e nicio problemă, dar îți pot spune că e pe frecvență în fiecare zi. Colegii tăi îl ascultă pe bandă rulantă. Se numește Whats in it for me? Foarte multe organizații vorbesc despre cât de bun este proiectul, cât de tare este corporația. Oamenilor nu le pasă așa tare, ei vor să știe și se întreabă, în subconștient: „Ce îmi iese mie la prezentarea asta?”.

De acea, este important să pornești cu finalul în minte în prezentări. Pleacă de la ce îl interesează pe omul din board când îți ascultă prezentarea. Pentru că, de cele mai multe ori, prima reacție este „Zi repede că nu am timp!” – poate că nu spune asta, dar cu siguranță asta gândește. Chiar și colegii care ar putea fi interesați de valorile și obiectivele companiei pot avea, după o săptămână stresantă și alte muuulte meetinguri, preocupări de ordine familială, gastronomică (aka „ce pot să gătesc rapid și în seara asta?) sau de ordine personală. Indiferent de ce le trece prin minte, important este, deci, să pui beneficiile oamenilor încă din deschiderea prezentărilor. Este foarte ușor să faci conținut atunci când te gândești ce este relevant pentru ceilalți, care este mesajul tău pentru ei și cu ce ai vrea să rămână la finalul prezentării.

4. A patra greșeală pe care am observat-o este că oamenii nu folosesc un exemplu personal. Este un film românesc care a făcut valuri și care s-a ocupat să vândă această idee: Filantropica -Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană. Toată lumea știe filmul și ideea, dar când te apuci de prezentări, tendința este să vorbești despre cifre și totul este foarte tranzacțional. Oamenii iau decizii emoțional și le justifică rațional, iar colegii tăi au nevoie de emoții pentru a trece la acțiune. Căci cifrele nu au viață dacă nu există o poveste în spate. Chiar directorul de HR din bancă de care vă spuneam mai devreme, după ce a ținut o prezentare în care a spus povești în 5 minute, i s-a întâmplat o magie și replica ei a fost: „Andrei, s-a schimbat procedura, am interzis slide-urile la raportul lunar în board și toată lumea este obligată să nu aibă slide-uri și să spună povești.” Mi s-a părut foarte tare revelația ei. 

Așa că recomandarea mea este să combini ideile, puține slide-uri, mai multe exemple din organizație, din cultura ei, cu oameni reali sau poate din discuțiile pe care le aveți. Aceste povești vând mult mai mult decât niște excel-uri sau slide-uri care sunt, de cele mai multe ori, foarte aride și oamenii nu rezonează cu ele.

5. A cincea greșeală pe care am întâlnit-o la oamenii de HR este că se concentrează atât de mult pe conținut, încât începutul și finalul nu le mai programează nimeni. De aici apar și foarte multe greșeli în deschidere, cum ar fi faptul că oamenii se scuză foarte mult, spun că au emoții – știm că ai emoții, sunt normale. Tu apucă-te de muncă, nimeni nu e interesat de faptul că tu nu ai făcut prezentări în public sau pe Zoom până acum. Știu că sună dur, dar, în mai marea schemă a lucrurilor, așa este. Cea mai des întâlnită greșeală este că în prima parte a prezentărilor din corporații, se vorbește foarte mult despre organizație. Înțelegi și tu diferența dintre a vorbi despre organizație și a integra credențialele în conținut când ele nu mai sunt obiectivul discuției, ci consecința și elementele de credibilitate. În finalul prezentărilor, e bine să eviți expresii precum „Cam atât am avut de prezentat/Cam asta a fost/Cam atât am avut de zis…” și alte forme derivate.

Astfel, noua eră a HR-ului poate fi, în continuare, în dezvoltare, dacă ai curajul să conștientizezi, să înțelegi și să implementezi schimbări în modul în care chiar tu faci prezentări. O prezentare bună ce are mesaje și idei traduse pentru audiență, poate face diferența între un buget aprobat și unul respins, între o un proiect implementat și unul care rămâne doar la nivel de idee și între un meeting cu impact și unul plictisitor și irelevant.

În final, vreau să te las cu 3 bune practici în închiderea prezentărilor, indiferent că susții interviuri sau prezentări de board: sumarizează, concluzionează (top 3 idei ale prezentării tale) și invită la acțiune.

Să fie HR, să fie discurs!

Andrei Dunuță este Founder & Public Speaking Trainer, Speakings

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 345 (15 iulie – 15 septembrie 2020). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.