Susținut de BCR, în colaborare cu Google România și partenerul fondator How To Web, Launch România își propune să aducă o schimbare pozitivă și să construiască, împreună cu ecosistemul, o cultură antreprenorială mai puternică și mai prosperă în România.
Am vorbit cu Andrei Cojan, Head of Launch Romania, despre extinderea spiritului antreprenorial, inovația tehnologică, educarea tinerilor care vor să își lanseze o afacere sau sprijinirea celor aflați la început de drum cu businessul lor.
Am să încep cu partea simplă a răspunsului, respectiv raportarea la contextul politic. Momentan, nu avem nicio acțiune în spectrul acesta, ne raportăm la el ca ipostaza de la care plecăm. Ne este clar, din exemplele de bună practică pe care le cunoaștem, că administrația publică trebuie implicată, dar, pentru moment, noi nu suntem proactivi în direcția asta, doar maximizăm la oportunități care vin către noi. Contextul social și cel economic, însă, conduce planificarea pe care o avem și sunt elemente esențiale în filosofia pe care o promovăm. Fiecare context are mai multe straturi suprapuse: educație și talent angajabil, probleme și oportunități de business, tehnologie și sincronizarea punerii în piață, finanțare și cultura riscului, etc.
Încurajăm fondatorii să se uite la problema pe care o rezolvă și, implicit, ne întrebăm: “Noi ce problemă rezolvăm pentru ei?”. Este primul pas care, pe cât de evident, pe atât de greu de făcut; mai ales de făcut bine. Urmează pasul de dezvoltare, odată ce ai înțeles – sau crezi că ai înțeles – problema. Și te apuci să schițezi soluția. Ca să faci o soluție sustenabilă și folosibilă, ea trebuie automat să aibă o relație sănătoasă cu sfera economică. Degeaba vrem noi să lansăm rachete dacă bugetul de care dispunem abia ne permite un Duster – și acela închiriat. Dar și reciproca este adevărată – nu poți oferi soluții de securitate de 5 lei unei bănci. Mai profund decât atât, însă, cred că spectrul economic trebuie calibrat să funcționeze foarte bine cu spectrul de valoare, pe care o produce. Din momentul în care avem valoare reală produsă de un start-up, condiția socială a tuturor celor afectați de problema respectivă este îmbunătățită, împreună cu condiția socio-economică a celor implicați în rezolvarea ei. Odată cu suficient de multe start-upuri, o să înceapă să se vadă efecte inclusiv la nivel macro-economic.
Primul principiu, acela de a ajuta, de a rezolva o problemă, l-am menționat deja. Ne uităm la fondatori și încercăm să înțelegem ce funcționează pentru ei, ce-i face să aibă progres. Indiferent dacă asta înseamnă deschiderea unei piețe noi sau dacă opresc activitatea start-upului din cauză că nu au reușit să valideze produsul – noi o vedem ca fiind un pas înainte. O altă acțiune pe care o facem chiar zilele acestea este raportul anual legat de “starea de sănătate” a start-upurilor la început de drum – “The State of Romanian-Born Early-Stage Startups – 2024”. Este un proces care ne dă atât o perspectivă de ansamblu, cât și o înțelegere în profunzime a ceea ce înseamnă să construiești un produs cu un model de business sustenabil în jurul lui. Din dorința de a rezolva o problemă și prin faptul că nu le știm pe toate, reiese și al doilea principiu, cel de a încerca mereu abordări rapide pentru găsirea unor soluții. La fel ca toate, nu vine fără un cost. Adesea vine cu mult consum de energie și lucruri care nu arată perfect, dar le dăm la schimb cu bucurie pe gradul crescut de adaptabilitate și inovație. Este un principiu inspirat chiar de cultura start-upurilor, pe care îl împingem și noi mai departe către fondatori.
În cele din urmă, nu poți controla nimic 100%, dar ce poți face, însă, este să asiguri condițiile necesare rezultatului pe care îl urmărești. Cooperearea joacă un rol critic aici. Cooperarea face ca echipa să se miște rapid și eficace și, totodată, face ca individul să crească mai repede, să-și folosească și mai mult punctele forte. În același timp, face ca ecosistemul să aibă o mișcare lipsită de frecare.
Nu am gândit Launch Romania în termeni de avantaje competitive, ci mai degrabă cum poate fi complementar mediului deja existent. Încercăm să umplem un gol pe care l-am văzut atât în contextul social din România, cât și între programele care lucrează cu start-upuri în România. Construim Launch Romania cu gândul la o adevărată comunitate care să coopereze, în găsirea unor soluții pentru ei și pentru noi. Vedem Launch Romania ca un hub unde echipe care construiesc un produs, în drumul lor, se opresc, alimentează, poate îmbunătățesc ceva la business și pornesc din nou la drum, urmând ca la următoarea călătorie să ne revedem.
Launch Romania se uită să rezolve mai degrabă provocări pe termen lung, cel mai adesea legate de abilitatea fondatorilor de a-și găsi singuri resursele, de a vedea clar problema și a găsi pârghiile relevante pentru deciziile pe care le au de luat. Astfel de probleme nu sunt pentru 2024 sau 2025. Observăm încă o lipsă de încredere și o reticență generală care înfrânează toată energia cu care fondatorii și piața se mișcă. În același timp, observăm că, ușor-ușor, se șterge și devine din ce în ce mai fadă; lucrurile se îmbunătățesc O provocare punctuală, observată în raportul pe care l-am lansat de curând, este capacitatea scăzută a start-upurilor noi de a asigura salarii, peste care se suprapune un procent scăzut de start-upuri care au oameni de vânzări. Partea bună, însă, este că am remarcat că fondatorii sunt conștienți de problemă și caută activ rolurile pentru funcții esențiale în echipele lor.
Launch Romania își concentrează energia către oamenii – “groundbreakers” le-am spus noi – responsabili, motivați să construiască ceva, care încearcă neîncetat și care dedică activ energie proiectelor lor. Lucrăm cu trei audiente: în primul rând, ”fondatorii de start-upuri”, care sunt și centrul comunității – pentru că ei leagă produsele de nevoile din piață și tehnologia cu soluția potrivită; al doilea grup este format din cercetători – din centre de cercetare – care lucrează la granița tehnologiei, înțeleg profund și care pot inova în cel mai autentic mod; și, nu în cele din urmă, studenții și tinerii profesioniști la început de carieră, cu care se lucrează fie din postura de viitori fondatori, fie din cea de talente în piața de tehnologie.
În primă instanță, ne uităm la măsura în care misiunea noastră poate contribui la drumul lor și la felul în care ceea ce dezvoltă ei poate fi amplificat de contextele cărora noi le dăm naștere. Apoi, ne uităm după oameni cu valori comune, astfel încât felul în care construim și acționăm să rezoneze pentru toată lumea. Nu în cele din urmă, încercăm să coasem legături între fondatori și roluri care pot contribui la creșterea start-upurilor lor, să încurajăm colaborarea către inovație, nu să construim ziduri.
Alți actori relevanți? În afară de publicul pe care îl avem ca prim beneficiar? Mai degrabă am primit propuneri de parteneriat pentru niște proiecte, iar acolo unde a avut sens pentru noi, chiar am acceptat.
Launch are trei parteneri cu roluri diferite și complementare în ceea ce privește piața de tehnologie, inovație și start-upuri în general.
Aceste perspective sunt în favoarea viziunii Launch Romania, cu toate acțiunile care decurg de aici.
Funcționează invers. Launch Romania reprezintă un spatiu care este făcut pentru fondatori, viitori fondatori și specialiști în diverse tehnologii, pe care vor să le pună în piață. Asta nu înseamnă că funcționează totul de la sine, dar ne concentrăm pe ceea ce ar putea produce valoare, pe conexiunile pe care le putem crea și pe ideea de a clarifica procesul prin care start-upul trece dintr-o etapă în alta și crește. Acceptăm pe (aproape) toată lumea, dar nu avem capacitatea sau interesul de a stimula activ participarea. Ce încercăm să facem este să aducem temele de interes pentru ei, cele care adresează problemele pe care le au și operatori care au experiență empirică să construiască ceva asemănător.
Launch Romania este un context în care ne propunem să rezolvăm o problemă și să activăm o anumită funcție a societății. Toate țările civilizate lucrează – cu mai mult sau mai puțin spor – la crearea unui mediu prosper din punct de vedere economic, competitiv și fertil pentru afaceri noi. Cu toate astea, chiar și la Vest de România, este un proces greoi, fără o ”rețetă” cunoscută.
Ce a funcționat odată, aproape sigur nu funcționează și din nou, în altă piață, cu alt produs. Este o provocare complexă, pe care ne-am asumat-o la nivel de echipă, care necesită găsirea unei soluții formată dintr-o combinație reușită între mai multe elemente. Pentru găsirea acestei soluții, avem libertatea de a face designul, de a propune și a testa dinamica, lucru care nu te lasă să te plictisești, dar poate ridica destul de mult nivelul de anxietate. Nu este pentru oricine, dar cu bune și cu rele, noi ne bucurăm că avem șansa să punem o piatră la temelia unei mișcări antreprenoriale care ar putea face din București următorul Berlin și din România – următoarea Estonie sau Polonie.
Cred că principala problemă este o lipsă generală de încredere. Ea este unitatea de bază pe care se construiește orice tip de relație. Nici la magazinul de la colț nu te duci să cumperi ceva dacă nu ai încredere că vânzătorul îți va da produsul pe care tu l-ai cerut. Și, în realitate, nici nu funcționează așa, adică nu este ”albă sau neagră”, ci mai degrabă are o infinitate de nuanțe de gri. Imediat, următoarea problemă care îmi vine în minte este lipsa experientei si a unei culturi care creează produse de la zero și le lansează cu success în piață.
Una este să calculezi pe foaie o forță, alta este să iei un pumn în față. Sau, mai bine spus – și mai tematic – noi, cu toții, am putea să definim eșecul, dar am avea altă înțelegere asupra lui dacă timp de șase-opt luni de zile am dat tot ce avem mai bun din noi, am investit toate economiile, am sacrificat ore de dormit cu speranța că ne va ieși ceva grozav, doar ca să ne trezim apoi bulversați într-o realitate pe care nu o cunoaștem, care nu seamănă deloc cu așteptările noastre, accea în care am eșuat.
Proiect cu proiect și în reușite punctuale. De la doi membri, pe care i-am pus în contact și au avut o conexiune bună, până la găsirea unui PoC (proof of concept) sau chiar pornirea unui start-up nou din interiorul comunității. Rezultatele și contextele oamenilor sunt atât de diferite încât nu pot fi colectate neapărat printr-un proces standard, dar avem un canal de comunicare în interiorul comunității, astfel încât să ne bucurăm împreună de reușitele noastre. Câteodată, însă, suntem atât de ocupați cu treaba pe care o avem încât uităm să ne mai bucurăm. De anul acesta, ne-am propus să urmărim start-upurile în micro-obiective, pe care și le setează; să vedem cum fac tranziția de la unul la altul și ce descoperă pe parcurs. Cum ziceam mai sus, însă, genul de obiective pe care le urmărim cu activitatea Launch Romania, la nivelul comunității din toată țara, sunt obiective pe termen lung cu impact strategic.
Doar una din șase (16%) dintre cele mai mari companii din lume este, în prezent, pe drumul corect pentru a…
Guvernul României a confirmat intenția sa de a achiziționa 32 de aeronave Lockheed Martin F-35 Lightning II de generația a…
Evenimentul emblematic al revistei Haute Culture, Gala The Culture of Luxury, în cadrul căreia sunt celebrate personalități și proiecte remarcabile,…
O recomandare care să-ți aducă înapoi 5% din valoarea cumpărăturilor la POS timp de o lună? Da, dar numai cu…
După expirarea perioadei inițiale a unui contract încheiat cu un furnizor de servicii de comunicații electronice, utilizatorii finali pot opta…
Peste 1300 de organizații neguvernamentale active din România au adresat astăzi o scrisoare deschisă partidelor politice, solicitându-le să își asume…