Andreea Strugaru, KADRA: „Situația dramatică prin care trece sistemul de sănătate astăzi în România ar putea fi evitată”

Andreea Strugaru, KADRA: „Situația dramatică prin care trece sistemul de sănătate astăzi în România ar putea fi evitată”

Andreea Strugaru, Managing Partner și Marketing Manager la KADRA, un furnizor de soluții integrate pentru căi de acces ne-a vorbit despre cum pot contribui soluțiile companiei la siguranța pacienților români, dar și despre sindromul „merge și așa”, extrem de frecvent întâlnit în sistemul sanitar din România.

Kadra oferă o mare varietate de soluții de acces pentru sistemul medical. Ce impact ar avea/are implementarea unor astfel de soluții pentru siguranța și confortul pacienților?

Soluțiile pe care le implementăm noi contribuie la crearea unui mediu de lucru corect pentru personalul medical și la confortul, starea de bine și nevoile specifice ale pacienților. Ne uităm la un spital ca la o clădire cu funcționalități specifice foarte complexe (încăperi cu atmosfera controlată, săli cu expunere la radiații, AȚI etc.), dar și ca la un spațiu prietenos cu oamenii. Traficul liber prin clădirile medicale – asigurat de ușile automate de pe toate căile de circulație – este o nevoie reală, atât a pacienților, cât și a personalului medical. Gândiți-vă la circulația persoanelor aflate în scaune cu roțile sau paturi de spital, la medicii care trebuie să între în sălile de operații cu atmosferă controlată fără să-și contamineze mâinile, la persoanele care se află în sălile de așteptare ale cabinetelor cu expunere la radiații, la ambulanțele care trebuie să ajungă în cel mai scurt timp la zona de predare a pacienților grav bolnavi, la familiile pacienților care au nevoie de un loc de parcare, etc. Asta facem noi, contribuim la sănătatea, confortul și protecția oamenilor, asigurându-le accesul rapid și ”curat”.

Cum este relația KADRA cu spitalele sau unitățile medicale din România? Ce ar trebui să se întâmple astfel încât să nu mai existe spitale care să folosească soluțiile cele mai ieftine sau la îndemână, ci întotdeauna pe cele corecte, optime pentru astfel de unități cu cerințe specifice?

Sunt două chestiuni primordiale, care cred că țin de schimbarea mentalității mai mult decât de lipsa de resurse, așa cum în mod eronat cred unii. Prima: atunci când „spitalul” vrea să se modernizeze, trebuie să apeleze la specialișți – consultanți, proiectanți specializați în astfel de proiecte, furnizorilor specializați – cu ajutorul cărora să stabilească cum trebuie făcută modernizarea respectivă după standardele secolului în care trăim și după nevoile personalului medical și ale pacienților, aparținătorilor acestora. Deși nu sunt foarte mulți, totuși, în ultimii ani, unii arhitecți s-au specializat pe această complicată tema de proiectare. A doua chestiune care ține de schimbarea mentalității ar fi să renunțe la criteriul „prețului cel mai mic” în toate fazele prin care trebuie să treacă nașterea unei astfel de clădiri. Nu se poate proiecta și construi un spital cu prețul cu care se proiectează și construiește o clădire de birouri sau rezidențială, iar răul pleacă, de fapt, încă din faza de studiu de fezabilitate la proiectele noi. Dacă bugetul este stabilit greșit, se vor face compromisuri uriașe în faza de execuție. Costul unui spital nu trebuie calculat la execuția clădirii, ci măcar pentru 20 de ani de operare. Costurile de operare sunt mai mari decât cele de construcție și cu cât investiția inițială este mai mică, cu atât aceste costuri cresc în timp.

Sigur, este mare nevoie și de oameni puși pe treabă, pentru că reușita unui astfel de proiect nu se evaluează la tăierea panglicii, ci după ani buni de funcționare.

Credeți că tragedii de genul celor întâmplate în spitalele româneșți – pacienți care au murit din cauza infecțiilor nosocomiale sau în incendii – ar putea fi evitate sau măcar limitate prin introducerea soluțiilor de acces propuse de Kadra?

Ne concentrăm mult pe astfel de soluții, tocmai pentru că noi credem că situația dramatică prin care trece sistemul de sănătate astăzi în România ar putea fi evitată. Ușile „curate”, ușile ermetice pentru medii cu atmosferă controlată, sistemele de control acces pentru zonele sensibile, ușile automate de evacuare în caz de incendii, soluțiile automate de evacuare a fumului și ușile cu protecție la foc contribuie, cu siguranță, la protecția pacienților și a personalului medical. Nu fac însă treaba singure. Spitalul este o clădire care utilizează sisteme și echipamente complexe, care toate trebuie alese conform necesităților și care au nevoie de servicii de mentenanță periodică.

Cum stau lucrurile în spitalele din Occident din acest punct de vedere?

Unde există experiență vastă și know-how la nivel de proiectare, lucrurile stau mult mai bine. Sunt țări în care normativele în domeniu sunt cuprinzătoare și actualizate și care caută finanțare pentru cât costă un proiect bun, nu fac un proiect care trebuie să „încapă” într-un preț stabilit, așa cum se face la noi. În România, pe lângă faptul că practic nu s-au construit spitale din epoca comunistă (avem doar două spitale publice noi construite în ultimii ani), normativul specific (N105) este un document învechit și incomplet și nu există nici ghiduri de bună practică pe care să le iei ca reper. Am citit că în SUA spre exemplu, înainte de faza de proiectare a unui spital, există o foarte importantă fază de consultare cu toate părțile interesate – personal medical, management, pacienți și familiile lor, investitori, autorități publice, arhitecți, contractori – deoarece spitalul este un element central al comunității, nu o clădire oarecare în care de obicei oamenilor le este teamă să intre.

Cât de receptivi sunt managerii de spitale la soluțiile propuse de Kadra?

Dacă se poate crea contextul comunicării, am observat că managerii sau cel puțin o bună parte dintre aceștia, sunt curioși și extrem de interesați de tehnologiile noi care pot aduce o îmbunătățire a calității vieții profesionale a personalului medical și o îmbunătățire a siguranței și confortului pacienților. Receptivitatea nu duce neapărat la implementarea efectivă, dar pe noi ne bucură să facem acest transfer de know-how.

Tragediile din spitale au schimbat în vreun fel optică celor responsabili cu implementarea celor mai bune soluții de acces? Vedeți vreo îmbunătățire? 

Deocamdată nu vedem schimbări majore efective, dar s-a întețit dezbaterea pe tema construcției de spitale și a reamenajării celor vechi. De asemenea, teoretic vom avea multe proiecte noi pentru care s-a obținut, cel puțin parțial, finanțare. Vom vedea când și în ce fel se vor materializa aceste proiecte. Un lucru este sigur, unde există voință, există și o cale de rezolvare.

Participați la tot felul de evenimente și conferințe care adună laolaltă oameni implicați în acest domeniu, cu putere de decizie. După astfel de conferințe se mișcă lucrurile în direcția bună?  Simțiți la modul concret niște îmbunătățiri?

Este extrem de important să existe platforme de comunicare la care să fie prezenți toți factorii implicați în astfel de proiecte: arhitecți, constructori, furnizori, autorități publice, investitori privați, manageri de spitale. La ultimele evenimente la care am participat, s-au născut dezbateri din care s-au evidențiat câteva idei interesante. Problema criteriului „prețului cel mai mic”, care periclitează proiectele medicale (și nu numai) a fost ridicată chiar de un reprezentant al unei autorități locale, o persoană competetă, care a adus argumente puternice împotriva acestei mentalități care trebuie să se schimbe. De asemenea, faptul că la astfel de evenimente participă și consultanți și arhitecți din afară țării, oameni cu multă experiență, este un semn că există interes mare pentru știința de a face un spital. Lucrurile nu se mișcă de pe o zi pe altă, dar avem speranță.

În experiență Kadra de 27 de ani, v-ați ciocnit frecvent în sistemul sanitar de sindromul „las’ că merge și așa”? 

Din păcate foarte des. Totul cu scuza lipsei de buget. Sunt tot mai mulți oameni conectați cumva la acest subiect, care susțin cu dovezi, că bani sunt. Știință nu prea este.

Cum arată în perspectiva Kadra un spital cu adevărat modern?

Un spital modern este un loc unde te duci cu cea mai mare încredere că vei avea o experiență civilizată și te vei întoarce sănătos de acolo. Este un loc în care medicilor le place să lucreze și de care pacienții și familiile lor nu se feresc cu groază. Când intri într-un spital modern găsești un mediu plăcut cu un design gândit special să-ți curme suferința, nu să ti-o accentueze, și în care te simți în perfectă siguranță.

Credeți că modernizarea sistemului medical este o soluție pentru împiedicarea exodului medicilor? 

Cu siguranță că da. La unul dintre proiectele de spitale noi la care a participat și KADRA cu soluțiile de acces, mulți șefi de secție și medici care profesează acolo au revenit din țările occidentale în care au plecat cu ani buni în urmă.

Cum poate contribui Kadra la realizarea unor spitale sigure, curate și confortabile pentru medici și pacienți?

Situația ideală este cea în care arhitecții și beneficiarul ne cheamă la consultări înainte de proiectarea efectivă a spitalului. Avem la KADRA un know-how important acumulat, pentru că am implementat soluții la foarte multe proiecte de reabilitare și spitale noi atât publice, cât și private. Practic ceea ce știm noi să facem bine este să asigurăm accesul, de la intrarea în parcarea spitalului, la predarea pacienților în zona UPU, prin coridoarele de circulație, în saloane și până la blocul operator. Considerăm că specific spitalului este traficul neîngrădit, deci insistăm pentru deschideri automate ale ușilor, oriunde se pretează. Este vorba atât despre viteză, cât și despre confort și siguranță (controlul accesului).