„Trebuie să trecem rapid la o economia circulară” a devenit aproape un slogan pe care îl auzim tot mai des și ne-o confirmă toate cifrele: la nivel global subiectul a devenit un megatrend, volumul discuțiilor și al dezbaterilor s-a triplat în ultimii 5 ani.
În mod paradoxal, potrivit The Circularity Gap Report 2024, în timp ce tema circularității a devenit mai populară, economia circulară globală este în declin, cu o scădere de -21%: procentul materiilor prime secundare consumate de economia globală a scăzut de la 9,1% în 2018 la 7,2% în 2023, în decurs de cinci ani.
De Andreea Nicolae
Tot în acest interval de timp, consumul a continuat să se accelereze: am consumat peste 500 de gigatone, adică 28% din toate materialele pe care le-a consumat omenirea din 1900. Contradicția de mai sus ne demonstrează una din două: fie vorbim mult și nu acționăm suficient, fie am început să acționăm timid, dar rezultatele sunt modeste și nu colectăm suficiente date, integrat, pentru a fi vizibile în rapoarte.
România nu face nici ea excepție de la trendul mondial. Pe hârtie situația nu este roz deloc, sau mai bine zis verde. Rapoartele realizate la nivel european ne arată că țara noastră se află pe ultimele locuri în ceea ce privește economia circulară, pe toți cei cinci piloni principali asociați economiei circulare de către Comisia Europeană: producție și consum, managementul deșeurilor, materii prime secundare, competitivitate și inovație, reziliență și sustenabilitate globală.
În practică întâlnim două scenarii complet diferite: primul confirmă rapoartele și ne arată că situația este dezastruoasă, al doilea ne dezvăluie numeroase proiecte de economie circulară care se implementează cu succes la nivel local sau de către diverse companii, dar fără să beneficieze de vizibilitate sau să fie cuprinse în analizele oficiale.
În 2023, România a adoptat Planul de Acțiune pentru Economie Circulară. În mod complementar eforturilor administrative, anul acesta, după zeci de ore de întâlniri de lucru, discuții și consultări cu reprezentanți din sectorul privat, am participat la redactarea si lansarea Raportului Circularitate în Acțiune – recomandări concrete pentru operaționalizarea economiei circulare. Adevărul este ca in ultimii ani, pe plan local au demarat numeroase acțiuni care au legătură cu Planul de Economie Circulară a României, însă nu toți cei angrenați in ecosistem fac legătura cu el în mod direct.
Toată lumea acționează sub presiunea timpului, mai mult sau mai puțin conștient, fie că vorbim despre amenințări globale precum criza climatică sau privind chestiuni punctuale precum jaloanele PNRR, unde trebuie să demonstrăm că ne îndeplinim obiectivele promise pentru a primi bani.
Adevărul este ca lucrăm sub presiune și nu reușim sa cuantificam si sa monitorizam în mod consecvent și în timp real, pe indicatorii potriviți, efectul a ceea ce facem. În cadrul evenimentelor și atelierelor care se organizează pe această temă, foarte puțini fac referire la impactul muncii, al acțiunilor și proiectelor pe care le desfășoară, la productivitatea resurselor, la amprenta materială sau la rata de reciclare reușită. Este imperios necesar să analizăm acești indicatori individuali, colectivi, la nivel de piață, de sector, intersectorial, la nivel public local și central. Ori acest lucru nu se întâmplă. Nu monitorizăm ceea ce facem sau dacă există excepții punctuale, cu siguranță nu o facem în mod integrat și nu suntem aliniați cu ceea ce se întâmplă la nivel de cerință regională, continentală și globală.
În tot acest timp există niște planuri strategice, niște cerințe și desigur sancțiuni. Cele din urmă nu sunt doar de ordin economic ci și personal, având în vedere criza climatică.
Ce e de făcut? Pentru a face față în perioada următoare, în termeni de competitivitate economică în plan european și global, România trebuie să-și ajusteze poziția. Nu mai merge cu “se poate și așa”. Cu o dependență mică de materialele de import, ceea ce înseamnă o autonomie mare pentru ceea ce putem să facem, dacă mergem înainte din inerție și nu în mod proiectat, vom eșua. Pentru noi, acest mod proiectat înseamnă accelerarea tranziției la economie circulară.
Avem si contextul potrivit: administrația centrală a stabilit obiective clare 2023-2030 și 52 de priorități strategice pentru următorii 2-3 ani. In paradigma circulara, toate entitatile joaca un rol la fel de important: autorități publice locale, companii, zona academică, zona de cercetare, asociatii industriale, organizatii non-guvernamentale, consumatori de orice fel. Cu totii trebuie să ne aliniem acestui plan și să ne stabilim propriile obiective legate de macro-planul României. Raportul Circularitate in actiune explica exact contextul si necesitatile stringente de actiune, colaborare, co-creare necesar la nivelul tuturor actorilor din ecosistemul circular.
În acest punct s-a născut CIRCULARIO, accelerator de economie circulara dezvoltat de PIVOT-C. CIRCULARIO este spatiul unde, în parteneriat cu Cancelaria Prim-Ministrului și parteneri din spațiul privat, academic și de cercetare, facem primii pași, cu motoarele turate la maximum, pentru a genera alinierea necesară, stabilirea unui limbaj comun la nivelul tuturor celor care trebuie, pot si vor să impulsioneze tranziția la economie circulară. Prima noastra bornă este reprezentată de o serie de conferințe naționale 2023-2024, unde intrăm în dialog direct atât cu instituțiile locale cât și cu sectorul privat, cel academic și social.
Am demarat deja aceste conferințe, cu așteptări rezervate, plecând dintr-o sferă de analiză. La primele contacte locale am descoperit, dincolo de bariere si probleme, foarte multe realizări: pe plan local, se desfășoară multiple proiecte circulare care au legătură cu apa, biomasa, materialele fosile. Suntem abia la început de turneu național si am identificat exemple din aproape toate sectoarele pe care le vizează planul de economie circulară – de la agricultură, la transport, textile, bunuri de larg consum, managementul deșeurilor, transportul urban sau energie electrică verde. Toate acestea nu sunt vizibile, nu sunt interconectate și cel mai important este că nu se măsoară impactul lor. Cu siguranță nu am ajuns încă la nivelul necesar de circularitate, însă nici cifrele pe care le avem la îndemână în statistici, nu reflectă realitatea. Așadar, trebuie să ne întrebăm: cât de bine ne cunoaștem, de fapt, performanța? Cum o putem măsura dacă nu știm de unde plecăm? Întrebări cheie pentru Romania, tocmai pentru ca „ce nu se masoară, nu există”.
Transformarea începe cu cei care doresc tranziția. Tabloul general arată ca toți cei care vor pot avea la dispoziție ceea ce trebuie pentru a reuși în cursa pentru o trecere rapidă și eficientă de la economia actuală, lineară, la economia circulară: în teren am întâlnit foarte multă dorință și efervescență de a face proiecte de impact. La PIVOT-C, ne propunem acest lucru: sa îi punem in legătura unii cu alții pe cei care vor să fie parte din „revoluția” circulară, sa identificam idei, sinergii si proiecte pentru a accelera procesul transformator.
Nu este o sarcină ușoară să schimbi la 180 de grade economia și în special mentalitatea din sistemul cumpără – folosește – aruncă. Dacă acționăm fără întârziere, înarmați cu know-how-ul potrivit printr-o strategie care folosește o abordare integrată, creează strategii sectoriale specifice, sinergie public-privată, schimbare educațională si culturală si, mai ales – monitorizează în timp real și evaluează corect – cred cu tarie ca putem întoarce situația în favoarea noastră, nu doar la nivel personal ci și la nivel de competitivitate economică a României.
Cu peste 25 de ani în marketing și o focalizare accentuată pe proiecte integrate cu ADN sustenabil, Andreea Nicolae ghidează companiile în integrarea valorilor ESG și a perspectivelor economiei circulare în strategiile și modelele lor de afaceri.
CIRCULARIO este un accelerator de economie circulară conceput de PIVOT-C ca răspuns la nevoia urgentă de transformare durabilă în România. Recunoscând potențialul economiei circulare de a aborda provocările ambientale, inițiativa noastră unește guvernul și administratia publica locală, industria, startup-urile și mediul academic pentru a transforma România cu soluții circulare. Concentrându-ne pe sectoarele cheie ale pieței, susținem transformarea obiectivelor naționale în acțiuni pilot, extinderea și încorporarea sustenabilității la nivel național.
Au lansat pe piață proiecte inovatoare precum Yarooms, ialoc sau jobful, pentru care au obținut finanțări de peste 4,5 milioane…
În premieră pentru România, Code for Romania inaugurează un spațiu fizic dedicat monitorizării și înțelegerii alegerilor prezidențiale și parlamentare. „Elections…
Lockheed Martin și compania românească Sinteza S.A. au semnat astăzi o scrisoare de intenție pentru licențierea producției de electrolit negativ…
Grupul DIGI a demarat campania „Fiecare copac, o schimbare”, primul proiect de împădurire al companiei, derulat în colaborare cu Asociația…
Jason Silva este speaker, futurist, storyteller și realizator de film, dar cel mai cunoscut este pentru rolul de prezentator al…
Mai mult de un sfert (27,51%) dintre respondenții unui sondaj realizat la solicitarea Ariston România plănuiesc să achiziționeze o pompă…