Analiză XTB: Aurul, argintul și metalele industriale sunt corodate de inflație, declinul producției din China și războiul din Ucraina

Reading Time: 5 minute

Investițiile în metale prețioase și industriale sunt afectate de presiunile inflaționiste crescute, războiul din Ucraina și declinul sectorului manufacturier din China, se arată într-o analiză realizată de Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj XTB România.

După scăderile de vineri, o parte dintre investitori „visau” la un început de săptămână optimist, dar cumpărătorii nu au avut nicio șansă. Săptămâna a început cu o serie de corecții majore și, dintr-o perspectivă mai amplă, prima jumătate a anului 2022 a adus rezultate foarte dezamăgitoare pentru majoritatea claselor de active.

Evenimentul cheie al săptămânii va fi decizia de politică monetară a Rezervei Federale (Fed) de miercuri. Investitorii doresc să afle despre punctul de vedere al băncii centrale cu privire la situația economică actuală și la traiectoria viitoare a ratelor dobânzilor.

Cumpărătorii speră că Jerome Powell, Guvernatorul Fed, va avea un discurs „dovish” (care susține o politică monetară relaxată), având în vedere performanța pieței de valori. Cu toate acestea, temerile legate de recesiune și inflația record par să facă acest scenariu destul de puțin probabil și Fed ar putea fi obligată să adopte o abordare mai agresivă.

Sentimentul extrem de pesimist al pieței este cauzat, printre altele, de cel mai mare nivel al inflației din SUA din 1981 și de un minim istoric atins de indicatorul de sentiment al consumatorilor (conform Universității din Michigan), în timp ce prăbușirea pieței activelor digitale și reinstaurarea restricțiilor în China completează contextul negativ.

Probleme în China

Shanghai și Beijing au revenit săptămâna trecută la o nouă stare de alertă pandemică, după ce în anumite regiuni din cel mai mare centru economic al Chinei au fost impuse noi restricții de izolare, iar orașul a anunțat o rundă de testare în masă pentru milioane de locuitori.

Aceste decizii ridică semne de întrebare cu privire la faptul dacă redeschiderea va fi la fel de lină pe cât se spera, punând în pericol reluarea activității economice în întreaga țară.

De asemenea, activele riscante au scăzut pe măsură ce perspectivele Băncii Centrale Europene privind creșterea ratelor dobânzilor i-au deranjat pe investitori, pe fondul îngrijorărilor sporite cu privire la încetinirea ritmului de creștere economică pe plan global.

În ultimele luni, manufacturierii și traderii de metale din China au trecut de la statutul de cumpărători la cel de vânzători pe fondul unei scăderi bruște a activității economice a principalului producător din lume. Acest moment a reprezentat un potențial semnal de avertizare pentru oțel, aluminiu și alte mărfuri industriale cheie precum zincul.

Cumpărătorii chinezi au condus creșterea globală a prețurilor metalelor de la jumătatea anului 2020 și până la sfârșitul anului 2021, pe măsură ce doreau să consolideze stocurile în așteptarea unor noi creșteri ale prețurilor.

Acest flux de comenzi s-a inversat începând din martie pe măsură ce focarele de infecții au declanșat închideri extinse ale fabricilor și magazinelor, reducând major achizițiile de produse cu consum mare de metale și a presiunii în creștere a costurilor de producție.

Cererea a fost amânată iar și iar, o dată cu fiecare rundă de restricții impuse în a doua cea mai mare economie a lumii.

Problema este complexă, deoarece China este un exportator net al unor metale, cum ar fi oțel și aluminiu, și importator net al altora, cum ar fi nichel și cupru.

Blocajele și restricțiile de mișcare au redus activitatea fabricilor și activitatea în domeniul construcțiilor, chiar în perioada în care acestea ating un vârf, privând producătorii de metale de o perioadă cheie a anului de vânzare a produselor.

Ca răspuns la activitatea slabă din China, Goldman Sachs a redus prognoza de creștere economică pentru 2022 la 4%, semnificativ mai jos în comparație cu ținta oficială a Chinei de aproximativ 5,5%.

Deși stimularea infrastructurii ar trebui să fie în general pozitivă pentru cererea de mărfuri, impactul său net ar trebui să fie puțin mai redus, deoarece proiectele ar putea consuma o cantitate mai mică de mărfuri decât în trecut.

Există semnale de deteriorare a situației economice destul de clare. Indicatorul PMI manufacturier global a atins 52,4 puncte în mai, fiind puțin schimbat față de cel mai scăzut nivel din ultimele 20 de luni, atins în aprilie la 52,3 puncte. Totuși, valoarea a rămas peste nivelul neutru de 50,0 înregistrat în iulie 2020.

Activitatea manufacturieră a fost afectată de volume în scădere cauzate de o cerere mai slabă, de problemele lanțurilor de aprovizionare, presiunile inflaționiste crescute, războiul din Ucraina și declinul sectorului manufacturier din China.

Nori negri și pe alte piețe

Dacă excludem China, nivelul indicatorului pentru restul lumii a fost menținut peste pragul neutru de 50,0 de puncte.

Expansiunile din SUA, Zona Euro, Japonia, Marea Britanie și India au înregistrat ritmuri mai lente de creștere, dar au reflectat totuși un sentiment pozitiv. Doar că acest set de date nu include temerile recente cauzate de inflația în continuă creștere din SUA și sentimentul la niveluri istorice de pesimism al consumatorului din SUA.

Temerile cresc și în privința stării economiei Marii Britanii, după ce aceasta s-a contractat în mod neașteptat în aprilie, în contextul în care îngrijorările legate de creșterea inflației și încetinirea ritmului de creștere pe plan global au declanșat o corecție bruscă pe piețele financiare.

Astfel, Oficiul Național de Statistică a declarat că produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 0,3% pe lună, după o scădere de 0,1% în martie.

Datele publicate vineri de Departamentul Muncii din SUA au arătat că prețurile de consum au atins un nou maxim al ultimilor 40 de ani în mai.

Pe de o parte, datele au stimulat cererea de metale prețioase pe baza statutului lor de metodă de hedging împotriva inflației. Chiar și așa, creșterea randamentelor titlurilor de stat a afectat activele care nu oferă randament.

În pofida sentimentului negativ, aurul nu a acționat ca un activ de refugiu în ultimele zile, în timpul sesiunii de luni a scăzut cu mai mult de 2%, picând sub pragul de 1.830 USD per uncie. În același timp, argintul a scăzut pentru scurt timp sub zona de 21,00 USD, ca urmare a unui dolar mai puternic.

De asemenea, cuprul și alte metale industriale au scăzut în prima sesiune a săptămânii pe fondul problemelor din China, care este un consumator de top. Scăderile au reaprins îngrijorările legate de cerere, în timp ce dolarul mai puternic a făcut metalele „mai scumpe”.

Pe de altă parte, temerile legate de pandemie afectează și prețul argintului. China este principalul consumator de argint și alte metale industriale.

În ultimele săptămâni, măsurile restrictive adoptate au sporit îngrijorările cu privire la cererea de metale. În acest context, cuprul tranzacționat pe bursa de la Chicago a pierdut 1,50% luni, în timp ce aluminiul și zincul s-au depreciat cu 2,05%, respectiv 1,92% la aceeași bursă.

În spatele scăderii s-a aflat o creștere a indicelui dolarului american, care a atins luni un maxim al mai multor decenii la 105,155. Astfel, putem spune că a devenit activul preferat de refugiu pentru investitori, în detrimentul aurului.

În prezent, titulatura de activ de refugiu pare să nu mai existe, motiv pentru care pozițiile pe aur ar putea fi lichidate ca cele pe active riscante, în cazul în care se va observa o „fugă” către lichiditate.

Corecția actuală este majoră, iar când volatilitatea devine atât de ridicată, este dificil ca un activ să ofere siguranță pe termen scurt. Atenția investitorilor se concentrează asupra deciziei Fed privind rata dobânzii programată pentru miercuri.

Un mediu de rate ale dobânzilor ridicate este optimist pentru dolarul american, dar exercită presiune asupra prețului argintului și al altor metale industriale pe măsură ce perspectivele economice se deteriorează.

Așteptările privind inflația la nivelul consumatorilor din SUA pentru anul următor au crescut la 6,6% în mai 2022 de la 6,3% în aprilie, egalând maximul atins în martie. Acest lucru sugerează o „încăpățânare” a inflației, care s-ar putea transpune într-o politică monetară agresivă pe termen mai lung din partea Fed, ale cărei măsuri nu au încă efectul dorit.