Analiza Foodwise: 10 tendinte in comunicarea pentru alimente si bauturi

Analiza Foodwise: 10 tendinte in comunicarea pentru alimente si bauturi

In Romania, industria de food&bev urmeaza tendintele internationale, a caror adoptare se produce mult mai accelerat datorita dezvoltarii tehnologice, calatoriilor in straintate si aspiratiei consumatorilor pentru o viata mai sanatoasa si mai buna in general. Aceste tendinte devin ancore de branding si de comunicare pentru brandurile de alimente si bauturi.

Text de Marilena Istratescu

Va prezentam mai jos cele mai importante tendinte in comunicarea de food&bev:

#1 Foodporn

Foodporn se refera la prezentarea vizuala apetisanta a mancarii si proliferarea imaginilor acesteia in social media prin statusuri, pin-uri, share-uri sau hashtag-uri. Promovarea personala a alimentatiei sanatoase, a gatitului de la zero sau a experientelor foodie pe care le traim la restaurant sau in calatorii se face din ce in ce mai mult prin retelele de socializare. Nu mai este suficient ca o mancare sa fie pur si simplu buna, daca nu este un “perfect served dish”, share-uit in retelele de socializare.

Explozia de blogguri culinare si de emisiuni de gen a facut ca mancarea apetisanta si share-uirea experientei acesteia sa se transforme intr-un curent in sine.

Mancarea devine parte din identitatea noastra. Sintagma “Sunt ceea ce mananc” devine usor inlocuita de mai noua “Sunt ceea ce arat ca mananc”.

Brandurile de food & bev capitalizeaza in comunicarea catre consumatori pe acest curent si se promoveaza prin imagini spectaculoase care trezesc apetitul.

#2 Localismul

Romanii sunt din ce in ce mai interesati de produsele locale, in special in categoriile cu traditie alimentara in Romania si cu resurse/materie prima autohtone: lactacte, carne si produse din carne, fructe si legume, vinuri etc.

Curentul alimentelor “minune” (chia, kale, quinoa, seminte de in etc.) pare sa se tempereze si estimam o crestere a cererii pentru alimente locale si orientarea catre produse de sezon.

Produsele si brandurile locale se impun in peisajul romanesc gratie autenticitatii, specificului geografic sau al retetelor cu traditie. Mai mult decat atat, localismul vs globalism presupune in egala masura o tendinta de sustinere si incurajare a afacerilor /antreprenoriatelor romanesti, iar legislatia romaneasca vine ca raspuns al cererii tot mai mari din partea consumatorilor si, bineinteles, ca sprijin al afacerilor locale.

O sub-tendinta a localismului este re-localizarea: lantul alimentar scurt. Au aparut in ultima vreme afaceri de nisa cu produse locale, unde consumatorii pot cumpara direct de la sursa sau cu livrare la domiciliu prin magazine online sau prin distributie directa. Proiecte precum “Targul Taranului”, “Adopta un taran”, initiativele unor restaurante de a incheia parteneriate cu mici furnizori locali de legume, fructe, produse lactate sau din carne presupun conectarea urbanului cu ruralul, intr-un demers de promovarea a unor alimente mai proaspete, mai sanatoase, mai integre sau mai etice.

#3 Sanatate, integritate si trasabilitate alimentara

Acest concept vine in continuarea localismului, in sensul in care consumatorii cred ca produsele sanatoase si integre sunt cele care sunt produse in zone cat mai apropiate de rezidenta lor.

Dorinta consumatorilor de a manca mai natural, deci mai putin procesat si artificial,  a condus la dezvoltarea unor produse cat mai integre din punct de vedere reteta si ingrediente folosite. Produse fara zahar sau cu continut scazut de zahar, produse fara E-uri, obtinute prin metode de conservare cat mai naturale, produse lactate fara adaos de lapte praf sunt dezvoltate pentru a veni in sprijinul unui consumator din ce in ce mai atent la informatiile de pe ambalaj.

Scandalurile recente cauzate de descoperirea unor adevarate retele de fraudare a marfurilor alimentare au condus la erodarea increderii in lantul alimentar.

La nivel global, brandurile incep sa dezvolte programe de integritate si trasabilitate alimentara, cu marcarea pe ambalaj a locului de origine a produselor si a trasabilitatii acestora. Estimam o dezvoltare a acestor practici in Romania.

#4. Abordarea risipei alimentare

Risipa alimentara este o provocare la nivel mondial si in Romania. Acest subiect incepe sa fie o tema importanta in randul retailerilor din Romania care incep sa isi construiasca si sa implementeze strategii anti-risipa alimentara si credem ca, in viitorul apropiat, si brandurile de food&bev vor emite actiuni si mesaje care implica roluri active in formarea de atitudini si comportamente.

# 5. Brandul etic

Etica de brand este cea care va valida un brand si care il va ajuta sa supravietuiasca asteptarilor consumatorilor sai. Nu mai este suficient ca un brand sa aiba doar un mesaj pur comercial. Este nevoie ca brandul de food sa fie si sa se manifeste etic – de la ceea ce livreaza catre consumator, pana la modul in care implica proprii consumatori sau comunitatea. Practicile pot merge de la sustinerea comunitatilor care furnizeaza materiile prime si ingredientele, fair-trade, elaborarea unor produse oneste din punct de vedere al retetelor, promovarea consumului responsabil, sustinerea unor cauze sociale care presupun modificari de atitudini si comportamente ale consumatorilor sau ale comunitatii in care brandul se manifesta etc.

# 6. Brandurile experientiale

Oamenii nu mai reactioneaza la brandurile care doar ofera informatii. Ei cer experiente, cer voci cu care sa interactioneze.

Brandurile initiaza si intretin discutii autentice cu consumatorii. Acestea se aliniaza la comportamentul consumatorilor si se implica si in componenta comportamentala si atitudinala, provocand si incurajand experiente diverse, in functie de valorile brandului: un comportament alimentar responsabil, bucuria de a gati in familie, jocul, experimentarea unor pairing-uri inedite samd.

#7 Brandurile care isi asculta “haterii” au de castigat

Odata cu dezvoltarea social media si a cresterii generatiei Millenials – care este una mai vocala decat generatiile anterioare – feedback-ul consumatorilor este direct, autentic si imediat. Din acest punct de vedere, brandurile trebuie sa invete sa isi accepte si sa isi asculte si “haterii”, pentru ca interactiunea cu acestia presupune feedback si ajuta la cresterea performantei si a relevantei.

#8 Branduri publisheri

Brandurile devin publisheri. Pe platformele de comunicare, de la site-uri de brand si blogguri, pana la prezenta in retele de socializare, brandurile devin medii de comunicare in sine, sursa de content relevant pentru comunitatile sale. Brandul informeaza, emite opinii si distreaza, astfel incat conexiunea intre acesta si comunitatile lor sa fie cat mai autentica.

#9 Micro-targetare & Multichanneling

Pornind de la realitatea ca intr-o familie, fiecare mananca altceva la masa – si nu doar la restaurant, ci si acasa – viitorul in comunicarea de food va fi al micro-targetarii si al folosirii canalelor multiple. Specialistii in comunicarea de food nu vor mai vorbi cu un target (de bomba nucleara), ci vor emite mesaje catre micro-targeturi, pe canale specifice.

#10 Multi-disciplinaritate

Comunicarea in food va presupune din ce in ce mai mult o multitudine de discipline puse in slujba brandului. Viitorul va fi al hub-urilor de creativitate specializate in acest domeniu, care reunesc – pe langa creativi si strategi de brand – cercetatori in biochimie alimentara, Chefi, food artists, bloggeri, arhitecti specializati in horeca, pediatri sau psihologi.

Marilena Istratescu este Managing Partner al Foodwise Marketing. 

Lansat de grupul de comunicare Hello, Foodwise Marketing este hub de continut si creativitate pentru industria de food & beverages din Romania – corporatii, antreprenoriate si comunitati de consumatori.