Ana-Maria Drăgănuță Briard, Avoteca: „Spiritul antreprenorial nu trebuie să le lipsească avocaților”
Reading Time: 6 minuteAna-Maria Drăgănuță Briard ne-a explicat ce înseamnă să fii avocat digital în România și cum se redefinește felul în care se practică avocatura în România prin conceptul de avocat digital.
Avocat digital este un termen nou pentru piața din România. Ce este un avocat digital și ce înseamnă să fii avocat digital în România?
Așa este, în România este un termen nou deși pe piața internațională se dezvoltă de ceva timp.
Denumirea de avocat digital are două dimensiuni. În primul rând, presupune modalitatea în care avocatul lucrează, și anume cu ajutorul tehnologiei și prin intermediul internetului.
O astfel de abordare ajută clienții să câștige timp. În ceea ne privește pe noi, de exemplu, nu mai este nevoie de deplasarea antreprenorului la sediu pentru o discuție de o oră și pierderea timpului în trafic pe care el/ea îl poate dedica efectiv afacerii sale sau de ce nu, evenimentelor de familie precum serbarea copilului ori organizarea unei mese în doi.
Mai mult decât atât, avocatul care face apel la tehnologie și lumea digitală în relația cu clienții este de cele mai multe ori și un cunoscător/o cunoscătoare ale modurilor în care tehnologia evoluează, creează și se dezvoltă – un tech savvy cum este denumirea în limba engleză. De aceea, afacerile antreprenorilor sunt mai ușor de înțeles de către un avocat digital, iar antreprenorii pot avea toată încrederea că avocatul le înțelege și business-ul, și nu doar părțile juridice ale acestuia.
De exemplu, o afacere de consultanță în DevOps (DevOps consultancy), ori o agenție de marketing digital sau o companie de software development – fiecare are particularitățile ei și nu de multe ori am venit cu soluții nu doar juridice către antreprenori, dar chiar și de business, care s-au transpus în contracte sub forma unor garanții ori al unui Service Level Agreement.
Pe de altă parte, a doua dimensiune a unui avocat digital, așa cum suntem noi la Legally Remote, o reprezintă domeniile în care acesta își oferă serviciile. Probabil că a și reieșit din cele explicate mai sus că domeniile mari de interes pentru un avocat digital sunt în principal consultanță în menținerea conformității afacerilor cu reglementările (regulatory compliance), în special cu cele privind serviciile digitale, vânzarea de bunuri prin intermediul internetului, protecția consumatorilor, prezența online, concurența loială, protecția datelor. Apoi mai sunt contractele comerciale și cele cu element creativ, pentru care colaborez cu antreprenorii direct online și practic co-creeez contractele împreună cu aceștia pentru a se potrivi cât mai bine afacerii fiecăruia.
Când vorbim despre afaceri digitale și startup-uri, vorbim foarte mult despre modele de business diferite care implică personalizare, deci nu putem discuta aici despre folosirea de template-uri.
Un domeniu care îmi este foarte mult la suflet pentru că am trecut prin asta în ultimii cinci ani este consultanța în taxarea internațională. Ajutăm, astfel, foarte mulți nomazi digitali (digital nomads), fiind bine cunoscut că se dezvoltă din ce în ce mai mult trendul lucratului de oriunde și a celor care nu au o reședință obișnuită, ci călătoresc și locuiesc din trei în trei luni de cele mai multe ori în altă locație.
Desigur, din aceste domenii se desprind mereu și alte provocări pe care le au antreprenorii, precum probleme personale care implică element de extraneitate (căsătorii și divorțuri internaționale, moșteniri cu bunuri imobiliare în țări diferite etc.), dezvoltarea afacerii în diverse țări, dezvoltări de afaceri în România de către cetățeni străini, antreprenori din Uniunea Europeană care doresc să se stabilească în România, și altele asemenea. Pentru acestea, prin Legally Remote și echipa multidisciplinară de avocați Mirea & Briard – Attorneys-at-law, le suntem mereu aproape antreprenorilor, îi consiliem și îi reprezentăm în fața autorităților române și europene, atunci când este cazul.
Cum se redefinește felul în care se practică avocatură în România prin conceptul de avocat digital?
Eu practic avocatura în felul acesta din 2017. Atunci, fiind nevoită să plec din țară din motive personale, am fost pusă în situația de a renunța la profesie ori de a încerca o altfel de avocatură. Întrucât ceva s-a aprins în mine în timpul stagiaturii și a practicii ulterioare, după ce am stat puțin cu mine și am reflectat asupra ceea ce îmi doresc cu adevărat, am realizat că nu îmi doresc să renunț la avocatură, că este o profesie frumoasă, veche, nobilă aș putea spune deși sună de multe ori a clișeul, care îți oferă satisfacții atât personale, cât și profesionale, îți oferă destul de multă libertate. Muncisem foarte mult ca să ajung avocat. Am descoperit, astfel, că pot face avocatură în alt mod decât cel tradițional și am învățat, pas cu pas ce înseamnă acest lucru.
Desigur că în 2017, se auzise foarte puțin de avocatura digitală. Am cunoscut ulterior colegi care o practicaseră și de la care am reușit să primesc încurajări că se poate. Odată cu pandemia, lumea s-a văzut obligată să facă față noilor realități digitale, iar din această evoluție nu putea să lipsească nici profesia de avocat. S-a văzut ulterior că se poate, că scuzele la care asistasem până atunci erau doar niște transpuneri a unor frici interne și că, nu-i așa, nevoia îl învață pe om.
Avocații de astăzi care preferă lucrul digital o fac în mare parte din aceleași considerente expuse mai sus – dorința de a nu renunța nici la profesie, nici la familie (ceea ce se întâmplă, din păcate, de mult prea multe ori în profesia noastră), dorința de a avea mai mult timp pentru sine și cei dragi, libertate de mișcare și de opinii, precum și din expertiza pe care o au în domenii de drept cu specific tehnologic. O astfel de practică corespunde mult mai bine dezvoltării tehnologice la care asistăm astăzi, la trendul ascendent de mutare a multor afaceri în mediul online, al achiziționării de către consumatori de servicii și bunuri prin magazine ori platforme online, al creării de business-uri și startup-uri cu puternic nucleu tehnologic.
Astfel a apărut și Legally Remote, un loc unde antreprenorii pot găsi oricând soluții la afacerile lor digitale sau tehnologice.
Ați lansat o platformă digitală care acoperă nevoia de servicii legale. Ne puteți spune câteva cuvinte despre platformă și despre planurile pe care le aveți pentru aceasta?
Da, este vorba despre platforma Avoteca. Ideea a pornit tot din dorința de a aduce mai aproape lumea juridică de cei care au nevoie de avocați. Și bineînțeles, de ajuta avocații să își găsească mai ușor clienți și să poată face acest lucru eficient și de la distanță. Acest spațiu virtual conectează rapid avocații și clienții, oferind soluții în linie cu nevoile pieței. De exemplu, în timpul pandemiei, Avoteca s-a mutat în mod natural spre cazuri civile ori de familie, crescând numărul solicitărilor celor care au nevoie de un avocat pentru probleme apărute în viața lor privată pe probleme de divorț, moșteniri, accidente ori asigurări.
Avoteca este practic „un organism viu”, care se adaptează continuu la nevoile pieței, urmărind mereu să ajute la soluționarea problemelor clienților privați sau companii.
Cum este să practici avocatură de oriunde din lume? Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați practicând avocatura remote?
Pentru mine, este deja un mod de viață, care mi se potrivește atât profesional, cât și în viața de familie. Cred că, însă, conceptul de remote work, în orice domeniu am vorbi, a fost oarecum distorsionat. Pentru mine, care am practicat acest mod de lucru cu mult înainte de a fi un trend, a lucra remote este egal cu a putea lucra remote ori cu a avea oportunitatea de a lucra remote. Acest lucru nu înseamnă că toată lumea trebuie să lucreze așa sau că este un mod de lucru mai bun decât altele. Remote work este echivalent cu libertatea de a alege, indiferent de alegere.
Și, ca orice altă alegere, lucrul remote vine și cu dificultăți pe care e bine ca fiecare să le cunoască și să se pregătească pentru ele. De exemplu, cele două mari provocări ale mele sunt menținerea sănătății corporale – să fiu atentă la ce birouri/scaune/locuri de relaxare există în locurile în care lucrez – și a sănătății mentale – să am grijă să nu mă izolez, motiv pentru care caut întotdeauna să mă alătur unor comunități de nomazi digitali sau să plec împreună cu niște prieteni cu care să împărțim o perioadă spațiul de locuit. Pentru practica avocaturii, în special, caut mereu să știu ce mai apare în tendințele de security și privacy. De exemplu, lucrez mereu cu un VPN atât pe telefon, cât și pe laptop, am o aplicație de managementul parolelor, utilizez ecran de confidențialitate pentru telefon și laptop, lucrez de obicei dintr-un spațiu sigur, întâlnirile le fac doar în privat, chiar dacă sunt online, și nu merg în țări nesigure.
Domeniul legal este unul extrem de rigid. Cum ați reușit să aduceți acest grad de creativitate și flexibilitate în peisaj?
Este doar pe atât de rigid pe cât vrem noi să îl vedem rigid. Domeniul juridic, de fapt, este extrem de flexibil. Este adevărat că s-a creat imaginea unei avocaturi rigide, în costum și la patru ace, cu ceasuri și mașini scumpe. Din fericire, aceasta este doar o fațetă a avocaturii. De cealaltă parte se situează avocatura flexibilă, deschisă, mereu gata să cerceteze și să găsească soluții noi, „în tricou și cu trotinetă, bicicletă ori bilet de metrou”. Desigur, sunt doar niște imagini și nu trebuie să fie mereu ori una, ori alta. Important de știut este că sunt mulți avocați creativi, care oferă soluții flexibile, dar care nu se prezintă prin opulență și, desigur, sunt mai puțin vizibili.
Ceea ce am făcut eu prin Legally Remote a fost doar să aduc în spațiul public și această față a avocaturii, să arăt lumii că se poate și altfel. Sper ca în acest mod, cei care vin din urmă să nu mai părăsească profesia de teamă că trebuie să fie altcineva decât sunt și că vor ști că autenticitatea poate exista și în avocatură. Depinde doar de cine îți dorești să fii și ce exemplu vrei să dai.
Spiritul antreprenorial nu trebuie să le lipsească avocaților. Sunt mulți care își doresc flexibilitate și care știu că soluțiile care până acum mergeau, trebuie adaptate la noul context sau chiar înlocuite cu unele noi. Iar acest lucru se poate face în echilibru cu status quo-ul profesiei. Nu există nu se poate din prima, ci există hai să cercetăm să vedem ce se poate face, chiar dacă, poate, până atunci nu s-a putut.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz