Amenintarea Euro

Amenintarea Euro

Teoretic, in cinci ani, leul va deveni istorie si euro va deveni moneda oficiala in Romania. Guvernul a trimis la Bruxelles un nou program de convergenta pentru urmatoarea perioada. Drumul spre euro insa este pavat cu obstacole. 

Daca totul merge bine, la 1 ianuarie 2019 euro va inlocui leul. Scenariul macroeconomic propus pentru perioada 2014-2017 este convergent cu estimarile Comisiei Europene despre evolutia economiei romanesti. Asumarea trecerii la moneda euro este in primul rand un act politic, care apoi trebuie fundamentat de masuri economice si de respectarea cu sfintenie a unor termene clare. Exista insa voci care vad aceasta asumare ca o supraestimare, avand in vedere ca Romania, desi indeplineste aproape toate criteriile de aderare stabilite de  tratatul de la Maastricht, nu va ajunge pana in 2019 la o convergenta reala cu tarile vestice. Convergenta inseamna un produs intern brut apropiat de cel vest-european si o putere de cumparare asemanatoare. Pentru a ajunge acolo, este nevoie si de salarii pe masura, iar acestea sunt legate direct de productivitatea muncii, de export, de competitivitate. Aici, Romania inca are un drum lung de facut pentru a ajunge pe acelasi plan cu Germania, Franta sau Austria. Guvernul arata ca, din punctul de vedere al convergentei reale, evaluata prin decalajele fata de media europeana a produsului intern brut pe locuitor exprimat prin puterea de cumparare standard (PCS), Romania a progresat semnificativ in ultimii doi ani, situandu-se in prezent la circa 54% fata de media UE-28, comparativ cu 52,9% in 2012 si 51,2% in 2011.

 OBSTACOLE REALISTE

Obiectivul Romaniei de a adera la zona euro in 2019 este “foarte ambitios”, o data mai realista fiind dincolo de 2021, astfel incat Romania sa evite trecerea prematura la moneda europeana, in timp ce factorii de decizie par sa ignore provocarile si riscurile statutului de membru, cred analistii de la Erste Bank. Planurile Romaniei de a adera la zona euro au ramas neschimbate chiar si in perioada de varf a crizei, cand a fost pusa sub semnul intrebarii existenta monedei europene, iar Ungaria si Polonia au pus acest obiectiv in asteptare. “In ultimele doua decenii, apetitul Romaniei pentru reforme a fost mai degraba moderat si, de aceea, obiective ambitioase precum aderarea la UE sau obtinerea centurii de siguranta a FMI au fost factorii motivanti care au facut Romania sa inghita chiar si pastilele mai amare ale reformelor, care altminteri ar fi fost refuzate, institutiile mentionate avand in acelasi timp si rolul de tapi ispasitori pentru deciziile nepopulare”, se arata in raportul Erste. Pentru putea adopta moneda euro, Romania trebuie sa indeplineasca mai multe criterii de convergenta nominale. Guvernul arata ca programul de convergenta ilustreaza capacitatea Romaniei de a se incadra din anul 2015 in obiectivul bugetar pe termen mediu, reprezentand un deficit structural al bugetului general consolidat de 1% din PIB. Pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de ajustarea in continuare a deficitului bugetar, tintele planificate fiind de 2,2% din PIB in 2014, iar pentru perioada 2015-2017 de un deficit sub 2% din PIB (conform metodologiei ESA).

SCENARII SI CIFRE

Pentru aderarea la moneda europeana sunt insa relevante si criteriile de convergenta reala, care furnizeaza o imagine mai exacta asupra capacitatii tarii de a face fata presiunilor de competitivitate din zona euro, noteaza Erste. “Concluzia este ca Romania ar putea in prezent sa indeplineasca trei din cele cinci criterii de convergenta nominala necesare pentru a adera la moneda euro. Criteriul de stabilitate a preturilor si al randamentului pe termen lung al obligatiunilor ar putea fi indeplinite in 1-2 ani, atat timp cat deciziile economice raman prudente”, afirma analistii. Criza financiara a demonstrat insa ca doar criteriile de convergenta nominale nu reusesc sa reflecte adecvat eventualele probleme pe care o tara le-ar putea avea dupa o aderare prematura la zona euro, ignorand astfel competitivitatea si decalajul de convergenta a economiei reale, avertizeaza banca. O analiza realizata pe baza unor indicatori de convergenta reala ar oferi o imagine mai buna pentru a intelege cat de departe este Romania de standardele de dezvoltare ale UE.

Un prim indicator, productivitatea muncii, arata ca Romania este cu 50% sub media UE si cu mult sub nivelul raportat de cele mai recente state membre ale zonei euro la momentul aderarii lor (Slovenia, Slovacia, Estonia si Letonia). Presupunand o crestere anuala de 3%, care este un ritm destul de moderat, Romania ar avea nevoie de aproximativ opt ani pentru a ajunge la nivelul inregistrat de Letonia la momentul aderarii la zona euro. Unul dintre cei mai importanti factori pentru aderarea la zona euro este PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumparare. Astfel, PIB-ul pe cap de locuitor al Romaniei este in crestere, dar a ajuns abia la 50% din media UE, in timp ce decalajul dintre ultimele state care au devenit membre ale zonei euro si media UE a fost mult mai mic la momentul respectiv decat cel raportat in prezent de Romania. Valoarea acestui indicator a scazut treptat, astfel incat decalajul dintre tara candidata si media UE a crescut treptat de la 11% la 33%.

Un prim scenariu ar fi unul in care pragul minim necesar nu va fi redus in continuare pentru Romania, care ar trebui sa aiba un PIB pe cap de locuitor de cel putin 65% din media UE, nivelul inregistrat de ultimul stat membru. Romania are nevoie de rate de crestere economica cat mai mari comparativ cu UE pentru a reduce decalajul intr-un timp cat mai scurt. Potrivit calculelor Erste, perioada cea mai probabila in care Romania ar putea sa ajunga la nivelul de 65% din PIB/locuitor al UE este de 10-13 de ani. Un al doilea scenariu ia in considerare posibilitatea ca pragul necesar pentru a adera la uniunea monetara sa fie redus in continuare si Romania sa fie dispusa sa-si asume riscul de a adera la un PIB pe cap de locuitor de doar 60% din media UE. Reducerea limitei ar scadea numarul de ani necesari pentru a depasi acest prag. Scenariile cele mai probabile de crestere economica a UE si Romaniei sugereaza ca ar fi necesari aproximativ 7-9 ani pentru a indeplini acest obiectiv.

DINCOLO DE CRITERII

Romania are nevoie de mai mult timp decat se considera in prezent in discutiile publice pentru a adera la zona euro. Desi toate criteriile de convergenta nominale ar putea fi atinse in curand, diferentialul de dezvoltare economica dintre tara noastra si restul Uniunii Europene este prea mare pentru a fi ignorat. “Lejeritatea cu care calendarul de aderare a variat in ultimii ani sugereaza ca factorii de decizie din Romania tind sa ignore  provocarile puse de statutul de membru al zonei euro si riscurile generate de o aderare lipsita de pregatirea corespunzatoare. Cel mai recent termen avansat, respectiv 2019, a fost catalogat drept ambitios de catre banca centrala si nu putem decat sa fim de acord cu acest lucru avand in vedere ca scenariile discutate anterior sugereaza ca o aderare post-2021 este mai realista”, se arata in raportul Erste. Chiar si o data ulterioara anului 2021 nu va fi usor de atins fara deciziile dure pe care le presupune impulsionarea competitivitatii economiei. Restructurarea si privatizarea companiilor de stat, cresterea veniturilor bugetare si a absorbtiei fondurilor europene si favorizarea investitiilor in infrastructura in dauna cheltuielilor sociale sunt doar cateva dintre ele, avertizeaza banca austriaca. Pentru ca, daca intram in zona euro fara reforme reale, vom avea socuri economice puternice cand vom realiza ca salariul pe care il primim pentru munca prestata este doar echivalat in euro, preturile sunt transformate direct in euro, iar puterea de cumparare va fi drastic afectata. Intr-un astfel de caz, trecerea la euro nu ar aduce beneficii reale