Ambasadorul Brândușa Predescu despre cooperarea pentru un viitor comun

Reading Time: 4 minute

În anul în care se aniversează 140 de ani de când România și Olanda au stabilit relațiile diplomatice, Brândușa Predescu, Ambasadorul României în Olanda, ne spune cum se văd de la Haga două țări unite într-o cooperare foarte bună.

Ambasadoare RO m — Brândușa Predescu, Ambasadorul României în Olanda

Cum caracterizați relația dintre Olanda și România?

Relația dintre România și Regatul Țărilor de Jos este o relație foarte bună, cu baze solide, între două țări unite de interese comune sau similare date de apartenența la UE, lucru care ne pune într-o logică de cooperare extrem de strânsă. De asemenea, cealaltă coordonată a relației strânse dintre cele două state o reprezintă apartenența la NATO. Ambele state au o preferință puternică pentru cultivarea relației transatlantice în interesul securității țărilor noastre și prin aceasta, a continentului european. Relația bilaterală este marcată de o complementaritate a pozițiilor, a orientărilor noastre. Dintr-o simplă privire spre harta continentului putem observa de unde provine această complementaritate: suntem țări cu deschidere la mare, două țări cu o infrastructură portuară dezvoltată, două porți de intrare și ieșire pentru continentul nostru. Prin urmare, eu aș sublinia în mod special această complementaritate de unde rezultă și necesitatea firească a cooperării.

Cât de puternică este cooperarea economică dintre cele două țări și cum putem îmbunătăți această cooperare?

Schimburile comerciale au crescut în mod constant, deși nu întotdeauna în mod echilibrat. Există o prezență puternică olandeză din punct de vedere economic și investițional în România. Olanda se situează printre primii 10 parteneri comerciali ai României și este primul investitor străin în România, cu investiții de aproape 9,3 miliarde de euro. Volumul total al schimburilor, care înainte de aderare se situa la o valoare relativ modestă, a crescut la 1 miliard de euro în anul 2004. Iată că astăzi reușim să depășim cifra de 5,5 miliarde de euro în comerțul bilateral, ceea ce arată încă o dată beneficiile integrării europene și ale pieței unice. Demn de subliniat este faptul că anul trecut am reușit să reducem deficitul comercial, de la 1,14 miliarde de euro în 2018 la 1,05 miliarde în 2019. Este o îmbunătățire, și, deși mai este de lucru, suntem pe un trend de echilibrare. Ne dorim să reușim, în timp, să consolidăm business-ul autohton în așa măsură încât investitorii români să poată beneficia mai mult de avantajele pieței comune, să reușim să îi sprijinim spre o veritabilă internaționalizare, lucru la care olandezii sunt, și o spun cu toată considerația, campioni. Modul în care își pregătesc firmele și investesc în aceste programe de internaționalizare este un exemplu de la care nu putem decât să ne inspirăm, făcând acest lucru de o manieră structurală, structurată, organică, astfel încât și firmele mici, nu numai cele mijlocii și mari, să aibă șansa să fie competitive și orientate spre business în plan european, dacă nu global.

“Olanda se situează printre primii 10 parteneri comerciali ai României și este primul investitor străin în România, cu investiții de aproape 9,3 miliarde de euro” – Brândușa Predescu, Ambasadorul României în Olanda

Uneori Olanda a avut voci mai critice la adresa României pe diferite dosare. Cum putem răspunde criticilor și să avem o relație mai strânsă cu Olanda?

Întotdeauna se poate mai mult, mai bine, iar munca noastră, a diplomaților exact asta presupune, keep trying, never give up (n.r. – încearcă continuu, nu te opri). Cu riscul să vă dezamăgesc, e bine de știut că Olanda nu manifestă atitudine critică în raport cu o țară anume. Această conduită provine mai degrabă dintr-o anumită manieră de a te raporta la lume, dar și la tine însuți. Pentru a-i “explica” pe olandezi cel mai bine este să îi citezi chiar pe ei. Un respectat politician olandez, dintr-o generație mai tânără, expert în politică externă, descria modul în care Olanda se raportează la raporturile internaționale, la alte țări, drept o abordare care oscilează între spirit principial-moralizator și pragmatism, pe de o parte și, pe de alta, toleranță și necesară deschidere către lume. Aceste ingrediente ale modului în care se raportează olandezii la alții, dar și la ei înșiși, sunt valabile la modul general, nu față de vreun stat anume.

Din această perspectivă este nevoie să investim continuu, de ambele părți în egală măsură, în a ne cunoaște și ne întelege și mai bine prioritățile, opțiunile, pozițiile, pentru a identifica, într-o lume în perpetuă mișcare, punctele comune precum și pe cele unde gândim diferit. Este și rolul nostru ca ambasadă să explicăm anumite decizii care se iau, cum s-a ajuns la ele, în ce constau, ce efecte produc. Dar și să accentuăm continuu punctele forte ale României, plus valoarea pe care o aduce Uniunii Europene și, prin aceasta, și în relație cu Olanda.

În calitate de ambasador al României în această țară, vă mărturisesc că mă mâhnește uneori să constat cum, în percepția publică de la noi, Olanda este redusă adesea la “țara care ne critică”. Această percepție se bazează, pe alocuri, pe anumite afirmații făcute de-a lungul timpului, preluate și rulate în spațiul public, uneori excesiv, accentuând doar o afirmație critică sau o alta, care își avea poate, la un moment dat, o anumită justificare. Însă a reduce ceea ce înseamnă Olanda pentru România și evident și invers numai la aceste afirmații este o greșeală. Pot să vă spun că olandezii care ajung în România și o cunosc nemijlocit pleacă cu o altă imagine de acolo. Pentru că, încă o dată, o relație între două țări, și între România și Olanda, este precum un organism viu, care evoluează în fiecare zi și are mult potențial pozitiv. Pe acesta aș dori să îl punem mai mult în valoare.

Care sunt elementele cheie ale misiunii dumneavoastră în 2020?

2020 stă sub semnul marcării în diverse modalități a celor 140 de ani de relații diplomatice. În acest sens pregătim mai multe elemente de dialog structurat între diferite ministere de resort și între cele două ministere de externe. Totodată, vom pune în lumină personalități românești care au însemnat ceva deosebit în relația cu Olanda. Personalități precum Vespasian Pella, juristul eminent în materie de drept internațional care a fost precursorul și gânditorul primei curți penale internaționale în perioada interbelică și care a fost ministru plenipotențiar aici la Haga, orașul Păcii și al Justiției. Sau Constantin Karadja, personalitate a diplomației românești interbelice, născut la Haga în 1890 și unul dintre diplomații români care au primit titlul de “drepți între popoare” pentru contribuția la salvarea a mii de vieți de evrei în perioada celui de-al doilea război mondial.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 340 (20 februarie – 15 martie 2020). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Credit foto: Vali Mirea