Alina Burlacu, Fundația RBL: „România a făcut progrese extraordinare în ultimii ani în ceea ce privește implicarea socială”

Alina Burlacu, Fundația RBL: „România a făcut progrese extraordinare în ultimii ani în ceea ce privește implicarea socială”

România are un potențial filantropic de 1,22 miliarde de euro anual, o sumă mai mult decât dublă față de nivelul actual, după cum arată datele unui studiu realizat de Social Impact Alliance for Central & Eastern Europe și partenerii săi.

Alina Burlacu, Director General Fundația Romanian Business Leaders ne-a explicat ce înseamnă potențialul filantropic și de ce măsuri va fi nevoie pentru trecerea la nivelul următor și atingerea potențialului de 1,22 miliarde de euro.

Un studiu recent, realizat de Social Impact Alliance for Central & Eastern Europe, arată că România are un potențial filantropic de 1,22 miliarde de euro. Ne puteți explica ce înseamnă potențial filantropic și care sunt cele mai importante concluzii ale studiului? 

Potențialul filantropic se referă la cât de mult se poate strânge pentru cauze sociale de la donatori individuali, iar studiul realizat de partenerii de la Social Impact Alliance for Central & Eastern Europe ne arată că suma la care se poate ajunge în România este de două ori mai mare decât donațiile actuale.

Raportul relevă faptul că există o serie de aspecte care pot facilita atingerea acestui potențial și care țin de mai multe zone de intervenție, de la introducerea unor beneficii fiscale suplimentare pentru donatorii individuali, cât și pentru cei corporativi, existența unor reglementări de susținere ale activităților pro bono, dar și creșterea gradului de conștientizare și educație privind investițiile orientate spre impact social.

Tot mai multe companii, dar și persoane fizice sunt interesate să își folosească resursele – bani, timp, competențe – pentru a aborda provocările sociale și de mediu. De ce se întâmplă acest lucru și încotro ne îndreptăm din acest punct de vedere?

Cred că ne aflăm într-un moment din istorie când devine din ce în ce mai clară responsabilitatea fiecăruia dintre noi privind domeniul social și de mediu, iar aceste preocupări vin la pachet și cu o serie de comportamente de consum asociate. Totodată, oamenii își doresc să fie parte a soluțiilor și să contribuie la schimbarea în bine, iar  datele colectate de Social Impact Alliance for Central & Eastern Europe arată că 55% dintre români sunt dispuși să plătească mai mult pentru produse și servicii oferite de branduri responsabile din punct de vedere social.

Provocările recente care au afectat regiunea Europei Centrale și de Est, cum ar fi pandemia, criza climatică și conflictul din Ucraina, au evidențiat importanța crucială a filantropiei în consolidarea societății civile. Circa 6 din 10 cetățeni din regiune consideră că provocările actuale necesită o implicare mai mare a comunității.

Companiile înțeleg că angajamentul lor față de problemele sociale și de mediu nu se limitează doar la un impact pozitiv asupra comunității, ci poate aduce și avantaje durabile pentru afacerea lor. Această tendință evidențiază o evoluție a valorilor și priorităților noastre către o societate mai conștientă și responsabilă. Pentru companii, în afara importanței legate de clienți, existența unei legislații europene și globale focalizate pe aspectele ESG determină o strânsă conexiune între investitori, finanțare și implicarea companiilor în aceste aspecte.

La ce nivel suntem acum și ce măsuri ar putea fi luate pentru a crește acest nivel și a ne apropia cât mai mult de valoarea de 1,22 miliarde de euro? 

Aș vrea să menționez mai întâi că România a făcut progrese extraordinare în ultimii ani în ceea ce privește implicarea socială, atât dinspre zona persoanelor fizice, cât și a companiilor. Există demarate deja o serie de inițiative care au crescut apetitul pentru implicare socială și o mulțime de organizații din România care fac o treabă absolut extraordinară în acest sens și despre care puteți afla mai multe consultând lista organizațiilor intervievate pentru realizarea acestui studiu.

Pentru trecerea la nivelul următor și atingerea potențialului de 1,22 mld euro, e important să ne uităm atât la măsuri de tip soft ce au în vedere trecerea de la abordări bazate pe proiect a activităților de CSR la finanțări pe misiune, consolidarea capacității ONG-urilor și a altor organizații axate pe impactul social pentru a-și putea canaliza eforturile către furnizarea unor soluții pe termen lung, promovarea de bune practici și inițierea de colaborări, precum și măsuri care au în vedere acordarea de stimulente fiscale pentru donatori, reglementarea și susținerea activităților pro bono, acordarea de sprijin fiscal și juridic pentru investitorii interesați de impactul social, precum și încurajarea autorităților să se concentreze mai mult pe acordarea de consultanță decât pe aplicarea de sancțiuni, în special atunci când scopul activităților întreprinse este de a adresa provocările sociale.

Se observă o mutare a focusului de pe finanțarea pe termen scurt și sponsorizări pe cea pe termen mediu și lung. De ce credeți că are loc această schimbare și care sunt beneficiile ei?

Companiile își înțeleg din ce în ce mai mult rolul pe care îl au și beneficiile pe care le pot avea dacă au un comportament responsabil și lucrează în parteneriat cu actorii societății civile pentru consolidarea întregului ecosistem. Mai cred și că aceste mișcări de plăci tectonice cu care ne confruntăm pe mai multe planuri reașează cumva modul de colaborare orientat spre a genera valoare adaugată dincolo de miza de business și obținerea de profit, facilitată și de un tip de leadership organizațional, care se uită sistemic la lumea din jur, mai degrabă decât nișat. Orientarea finanțării dinspre proiecte spre misiune va avea un rol decisiv în a susține această tranziție dinspre „aici și acum” spre co-creare orientată spre viitor. E ca și cum am privi dincolo de obiectivele noastre imediate și am căuta să construim ceva care să reziste în timp. Beneficiile acestei schimbări sunt numeroase: vom vedea impactul pozitiv al inițiativelor noastre crescând, vom consolida relațiile cu comunitățile în care activăm și vom contribui la rezolvarea unor probleme cu miză globală.

Ne puteți spune câteva cuvinte despre importanța implicării mediului de afaceri în parteneriate pentru impact atât pentru business, cât și pentru societate?

Antreprenorii, companiile, liderii din business joacă un rol crucial în ceea ce înseamnă gestionarea celor mai presante probleme sociale și de mediu. Cred că avem nevoie de businessuri sustenabile care se uită la efectele pe care activitatea lor le are pentru comunitățile de care aparțin și ecosistemele din care fac parte și înțeleg că este o potențare reciprocă, cu efect direct în business, în a avea un brand care este responsabil social, dar mai ales, care acționează concret în această direcție.

Care sunt provocările legislative (și nu numai) din acest domeniu?

În România, domeniul investițiilor cu impact social se confruntă cu anumite provocări legislative și non-legislative care necesită atenție și soluționare. Un prim aspect este cadrul legislativ în dezvoltare, care poate fi considerat încă insuficient dezvoltat și ambiguu în ceea ce privește definirea și reglementarea investițiilor cu impact social. Este nevoie de claritate și coerență în acest sens pentru a oferi un teren solid pentru investitori și pentru a facilita dezvoltarea acestui tip de investiții în țară.

Pe lângă aspectele legislative, există o nevoie de stimulente fiscale adecvate pentru a atrage investitori în proiecte cu impact social. România trebuie să ofere facilități fiscale atractive care să motiveze companiile și indivizii să se orienteze spre astfel de investiții. Aceste stimulente pot fi esențiale pentru a reduce riscul financiar și pentru a crea un mediu propice pentru dezvoltarea și creșterea acestui sector.

O altă provocare importantă este măsurarea și raportarea impactului social al investițiilor de acest tip. Dezvoltarea și implementarea unor standarde și metode clare pentru evaluarea și comunicarea rezultatelor obținute ar permite o evaluare obiectivă și comparabilă a performanței proiectelor și ar contribui la transparență și încredere în rândul investitorilor și donatorilor.

Accesul la finanțare este, de asemenea, o provocare în domeniul investițiilor cu impact social în România. Potențialii investitori se pot confrunta cu dificultăți în obținerea capitalului necesar pentru a implementa astfel de proiecte. Dezvoltarea de inițiative și instrumente financiare inovatoare ar putea facilita accesul la finanțare și ar susține dezvoltarea investițiilor cu impact social în țară.

În același timp, creșterea conștientizării și educației în rândul publicului larg, antreprenorilor și mediului de afaceri este esențială. România trebuie să promoveze beneficiile și potențialul investițiilor cu impact social și să încurajeze implicarea acestora în rezolvarea problemelor sociale și de mediu. Informarea și educarea părților interesate pot juca un rol crucial în creșterea interesului și participării în acest domeniu.

De asemenea, dezvoltarea de parteneriate și colaborarea între sectorul public, privat și organizațiile non-guvernamentale este esențială pentru a aborda provocările sociale și de mediu. Aceste parteneriate pot facilita schimbul de resurse, expertiză și experiență, consolidand astfel impactul investițiilor cu impact social în România.

Prin abordarea și depășirea acestor provocări legislative și non-legislative, România poate crea un mediu propice pentru investițiile cu impact social și poate stimula dezvoltarea acestui sector în România.