Alin Nica: Prin eforturile pe care le facem, cu toții, zi de zi, Timișoara este Capitală Europeană a Culturii

Alin Nica: Prin eforturile pe care le facem, cu toții, zi de zi, Timișoara este Capitală Europeană a Culturii

Cum a fost pregătită Timișoara 2023 – Capitala Europeană a Culturii de principalul său finanțator regional și care este viziunea pentru județ, Biz a aflat de la Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș.

Cum s-a implicat CJT în pregătirea și derularea proiectelor Timișoara 2023: Capitala Europeană a Culturii?

Din poziția de partener și principal pilon al Programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, Consiliul Județean Timiș s-a implicat pe mai multe planuri în întreg procesul de pregătire și derulare a proiectelor incluse în programul cultural. 

S-au făcut demersuri de viabilizare a infrastructurii culturale și s-au asigurat fondurile necesare în vederea creării unui standard de calitate și siguranță în spațiile destinate expunerii unor lucrări care fac parte din patrimoniul universal.

Pe de altă parte, în colaborare cu experți și specialiști în domeniu, s-a urmărit organizarea și promovarea unor evenimente de calitate, concepute să atragă un public divers, dar și turiști dornici să viziteze regiunea Banat și orașul Timișoara. 

Nu în ultimul rând, un sprijin financiar consistent a fost alocat atât din bugetul propriu, cât și prin sumele primite de la bugetul Ministerului Culturii.

Ce fonduri ați alocat și cum sunt ele administrate?

În cadrul procesului de modernizare a spațiilor muzeale au fost investite peste 2 milioane de euro în transformarea Muzeului Național de Artă Timișoara, instituție de cultură a Consiliului Județean Timiș, în scopul asigurării condițiilor optime de expunere. Muzeul s-a transformat, astfel, în singura locație regională care poate găzdui opere cu valoare de tezaur. 

De asemenea, lucrări importante pentru dezvoltarea infrastructurii culturale au fost demarate și la Bastionul Maria Theresia, Centrul de Cultură și Artă și la Muzeul Satului Bănățean. La acesta din urmă dorim să consolidăm cea mai mare locație dotată pentru evenimente outdoor în aer liber din județ și aici au fost organizate câteva dintre spectacolele promovate prin intermediul programului. 

În paralel, un capitol separat a fost prevăzut pentru susținerea proiectelor din Capitala Culturală, în cadrul mai amplu al evenimentelor finanțate prin programul TimCultura 2023. Suma prevăzută doar pentru acesta fiind de aproape 30% din bugetul pentru finanțări nerambursabile aprobat de CJ Timiș. 

În plus, prin apelurile de proiecte derulate prin Centrul de Cultură și Artă am în reușit să asigurăm o finanțare nerambursabilă complementară programului, pentru acțiuni din domeniul artelor incluse în TM2023. 

Cum sunt alese proiectele pe care le susțineți în contextul titlului deținut de Timișoara în acest an?

Criteriile care au stat la baza selecției proiectelor câștigătoare au avut în vedere, într-un context mai larg, susținerea dezvoltării unei societăți cu repere durabile, de conservare și transmitere mai departe a valorilor pozitive pentru noile generații. Sprijinirea creativității și talentului, îmbunătăţirea ofertei culturale prin produse competitive la nivel naţional şi internaţional au fost, la rândul lor, luate în calcul. 

Precizez și că TimCultura, program prin care finanțăm, așa cum am amintit anterior, și parte din proiectele din Capitala culturală, vizează tocmai menţinerea multiculturalităţii specifice zonei Banatului, ca element cheie al coeziunii sociale și urmărește integrarea culturii timişene în circuitul naţional şi european de valori.  

Care au fost principalele provocări în derularea proiectelor culturale?

De la nivel de selecție, s-au depus eforturi pentru susținerea acelor proiecte autentice și de calitate, care să se identifice cu temele și conceptele materializate în acord cu mesajul general al proiectului. Acesta își propune să evidențieze bogăția și diversitatea culturală și să încurajeze schimburile artistice la nivel european. Totodată, conceptul de „capitală culturală” are rolul de a crește sentimentul de apartenență la comunitate a cetățenilor europeni.

O altă provocarea fost reprezentată de cerința de ajustare a dotărilor materiale, și mă refer aici în special la intervențiile care a trebuit să fie făcute la Muzeul de Artă, pentru asigurarea nivelului cerut de securitate prin sistemele de control acces, antiefracție și supraveghere video. S-a intervenit și pentru realizarea climatizării adecvate și stabilirea zonelor de acces wi-fi. Totodată, a fost nevoie să se facă îmbunătățiri la rețeaua de iluminat muzeal și la sistemul de securitate la incendiu.  

Ce credeți că au aflat nou românii și europenii despre Timiș și cum credeți că va impulsiona asta dezvoltarea de aici înainte?

Aproape de finalul anului, pot spune cu mândrie că moștenirea pregătită de Consiliul Județean Timiș, atât pe infrastructură culturală cât și pe evenimente, au pus Timișoara pe harta orașelor respectabile din Europa.

Prin eforturile pe care le facem, cu toții, zi de zi, Timișoara este Capitală Europeană a Culturii, în adevăratul sens al titlului, nu doar onorific. Într-adevăr, la unele capitole mai avem, încă, de venit cu îmbunătățiri, dar dincolo de toate aceste aspecte, cred ca am reușit să ne ridicăm la așteptările celor care au venit să participe alături de noi la manifestările organizate. 

La fel, din interacțiunile pe care le-am avut cu delegații și partenerii din țară și din străinătate care ne-au trecut pragul, am primit un feedback pozitiv. Din declarațiile lor, aceștia s-au arătat impresionați de progresul evident înregistrat de la întâlnirile anterioare. Mulți au descoperit, cu plăcută surprindere, un oraș vibrant, cu o activitate culturală diversă, ceea ce ne încurajează să continuăm susținerea acestor proiecte și pe viitor. 

Care este până acum impactul economic și social asupra județului în urma programului Timișoara 2023?

Este încă devreme să tragem o linie la capitolul impact economic, evenimentele fiind în plină derulare. Totuși, ca un exemplu, Festivalul Luminii, cu care am deschis anul cultural, a atras mii de oameni nu doar din Timișoara, ci și din țară. În aceeași zonă a marilor evenimente, Consiliul Județean a mai organizat JazzX, Festivalul Medieval și Parcul Primăverii la Muzeul Satului. 

Un alt exemplu, expoziția Victor Brauner, vernisată la deschiderea oficială a Capitalei Europene a culturii, a fost vizitată de 26.000 de persoane, iar succesul ei a relevat potențialul cultural al județului Timiș și a confirmat încă o dată importanța investițiilor în infrastructura care susține acest domeniu. 

Aproape toți atâția participanți am înregistrat și la Festivalul Codru, unde am pregătit surprize muzicale și nu numai, pentru toate vârstele. Expoziția Brâncuși: surse românești și perspective universale, punctul culminant al programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, este în plină desfășurare și interesul publicului a fost vizibil încă de dinaintea punerii biletelor în vânzare. 

Mai mult, dincolo de beneficiile financiare, la care putem contabiliza și impactul asupra industriei HoReCa, la nivel social, este clară revitalizarea urbei, timișenii, dar și oaspeții noștri, bucurându-se din plin, după restricțiile din pandemie, de oferta culturală generoasă care le-a fost pusă la dispoziție, dar și de atmosfera cu care au fost întâmpinați în oraș. 

Cum arată azi Timișoara 2023 și județul Timiș față de planurile pe care le făceați înainte de debutul programului?

Cu șase instituții de cultură în subordine, Consiliul Judeţean Timiș este principalul furnizor de proiecte culturale de anvergură. Atât cele trei muzee din Timișoara, cel de Artă, Muzeul Național al Banatului și Muzeul Satului Bănățean, cât și Teatrul Merlin, Biblioteca Județeană și Centrul de Cultură și Artă Timiș, finanțate exclusiv de CJ Timiș. organizeză, săptămânal, expoziții, festivaluri, lansări de carte și concerte. 

Cu ocazia anului capitalei culturale, am încercat să punem în practică un program cu atât mai coerent, dar și dinamic, care, în plus față de activitățile obișnuite din anii anteriori, să determine o creștere vizibilă a interesului publicului pentru actul artistic și credem că am și reușit acest lucru, dovadă numărul de participanți la manifestările deja încheiate. 

Cum credeți că va continua să se dezvolte județul, ca urmare a proiectelor derulate sau pornite în 2023? 

Tot ceea ce am conceput la nivel de ofertă culturală a fost din dorința ca revitalizarea spațiilor menționate să poată susține, și pe termen mai lung, continuarea proiectelor începute sub umbrela Capitalei Culturale, iar viziunea noastră despre dezvoltarea sectorului cultural nu se încheie la finalul acestui program.

Scopul nostru este de a veni cu acele propuneri și proiecte care să pună Timișul și Timișoara pe harta consumatorilor de cultură ca destinație de neratat. De asemenea, împreună cu omologii și administrațiile partenere din țările vecine, cu care avem o colaborare constantă pe mai multe domenii, am decis să promovăm împreună evenimentele culturale, dar și investiții în infrastructura de transport.

Vom contribui, astfel, nu doar la creșterea numărului de turiști, ci și la revitalizarea mobilității transfrontaliere pentru toate regiunile din Banatul istoric, care să ducă inclusiv la o creștere economică sustenabilă. 

Care este cea mai importantă lecție pentru autoritățile județene oferită de acest an?

Tot acest proces, de la momentul întocmirii dosarului de candidatură până la debut și chiar și acum, în plin an al Capitalei culturale a presupus, evident, momente mai mult sau mai puțin bune. 

Amânarea cauzată de pandemie a influențat cursul evenimentelor, iar problemele apărute la nivelul coordonării cu structura de administrare, sincope despre care s-a și scris la momentul respectiv, au determinat o stagnare la un moment dat. 

Modificările în ce privește alocările de fonduri au influențat, la rândul lor derularea unor procese, dar, din toate, am învățat că, acolo unde există expertiză și voință din partea celor implicați, se pot depăși orice obstacole, ceea ce am și reușit la nivel de consiliu județean.

Dacă ar fi să nominalizați un alt oraș din județ care să concureze pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, care ar fi el și în cât timp credeți că ar fi pregătit să obțină acest titlu?

Dacă ar fi să nominalizez, ținând cont și de relația autorităților cu cetățenii și implicarea în viața artistică, mă pot gândi la orașe ca, de exemplu, Sânnicolau Mare, care are, la rândul lui, o importantă moștenire istorică de promovat. La fel, Jimbolia, care are o structură muzeală importantă și monumente pe care le poate valorifica din punct de vedere cultural, ar putea fi un candidat pe viitor.

În general, îi încurajăm pe cât mai mulți să depună candidaturi pentru procesul de selecție. Acesta este și el, unul de durată, în prezent fiind deja trimise dosare pentru finalul acestui deceniu dar, de ce nu, ne-am dori ca, în viitorul nu foarte îndepărtat, să avem încă o capitală culturală timișeană.

Beneficiile pe care le aduce participarea într-un astfel de proiect de anvergură sunt evidente, tocmai de aceea noi suntem pregătiți să oferim orașelor din județ care ne-ar solicita acest lucru sprijinul și expertiza dobândite de noi în tot acest periplu cultural. 

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 377 (10 octombrie – 6 noiembrie 2023). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

#BizTimișoara este un proiect powered by Vodafone, realizat cu susținerea Asociației Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii
Parteneri: PROFI, tbi bank, IKEA
Mobility Partner: Continental
Sustainability Partner: DM România
Cu sprijinul: Cramele Recaș, Maresi, Iulius Town Timișoara, imobiliare.ro, XCity Towers