Alfredo Durante Mangoni, Ambasadorul Italiei: Roma și Bucureștiul trebuie să fie aliați pentru a construi o nouă politică industrială europeană

Alfredo Durante Mangoni, Ambasadorul Italiei: Roma și Bucureștiul trebuie să fie aliați pentru a construi o nouă politică industrială europeană

Summitul guvernamental româno-italian care a avut loc la Roma pe 15 februarie a dat impuls unui parteneriat strategic care există de 27 de ani, după cum arată Excelența Sa, domnul Alfredo Durante Mangoni, Ambasadorul Italiei în România.

Aprofundarea relațiilor politice și economice dintre cele două țări s-a materializat prin mai multe contracte importante în domeniul energiei și infrastructurii. Schimburile comerciale dintre cele două țări au fost anul trecut de aproximativ 20 de miliarde de euro, dar am vrut să aflăm detalii despre acestea, și care sunt perspectivele colaborării economice pentru perioada următoare.

Ce înseamnă această dezvoltare a parteneriatului strategic consolidat pentru relațiile dintre România și Italia?

Este un obiectiv fundamental ce confirmă amploarea și profunzimea unei relații privilegiate, care prezintă caracteristici deosebite și, prin urmare, unice în comparație cu alte relații bilaterale a Italiei cu această parte a Europei.

Summitul dintre guvernele noastre a dat impuls unui parteneriat strategic care există de 27 de ani, adaptându-l pentru a face față într-un mod mai eficient provocărilor comune și vremurilor noi. În acest scop, a fost semnată o Declarație comună privind dezvoltarea parteneriatului strategic consolidat italo-român cu o anexă tehnică pe diferite sectoare de cooperare, care constituie de fapt un Plan de acțiune amplu și complex.

De asemenea, au fost semnate numeroase acorduri tehnice, Memorandumuri de înțelegere și Scrisori de intenție în diferite sectoare de activitate: de la cooperare și consultări structurate între cele două Ministere de Externe, la colaborare în lupta împotriva criminalității, la cea din domeniul delicat al securității cibernetice; de la colaborare în sectorul administrației publice la promovarea și sprijinirea IMM-urilor și startup-urilor, la colaborarea în sectorul turismului; un Plan de acțiuni între Direcțiile pentru Protecție Civilă completează acest tablou. În esență, Summitul a demonstrat că țările noastre dețin toate instrumentele necesare pentru a plăsmui un model de cooperare complementar, inteligent și reciproc avantajos.

Care au fost rezultatele concrete ale întâlnirilor avute la Roma între reprezentanții celor două țări la nivel politic și economic?

Cele două guverne au luat act în primul rând de rezultatele unei colaborări economice care continuă să constituie un model de internaționalizare de succes pentru companiile italiene. Mă gândesc la participarea societății Ansaldo la dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă unde, de altfel, datorită unui Memorandum de înțelegere semnat la Roma cu SNN și cu agenția guvernamentală SACE, Italia asigură o contribuție fundamentală la structurarea liniilor de finanțare necesare, de ordinul a 2 miliarde de euro. A fost exprimată aprecierea și pentru alte două proiecte strategice: finalizarea podului de la Brăila de către Webuild, o mare companie italiană de construcții care s-a afirmat și la nivel global prin capacitățile sale și excelența sa tehnologică; atribuirea către SAIPEM a contractului de 1,6 miliarde de euro pentru exploatarea de gaze în zăcământul Neptun Deep, care va face din România primul producător de gaze din Europa.

Au fost discutate și perspectivele ulterioare, cum ar fi participarea Italiei la dezvoltarea capabilităților satelitare și realizarea de noi centrale electrice de cogenerare pe gaz. Așa cum s-a subliniat în cadrul Forumului de Afaceri desfășurat la Ministerul Afacerilor Externe italian, la care au participat miniștrii Odobescu, Grindeanu și Oprea, sectoarele energetic, al tranziției climatică, toate aspectele legate de decarbonizarea economiei, energia nucleară, infrastructurile mari, sectorul siderurgic, sectorul digital, agro-industrial, sectorul sanitar prezintă mari oportunități de creștere. Economiile noastre sunt complementare și pot conlucra pentru a crea valoare adăugată. În special, vitalitatea României ca destinație pentru marile multinaționale tehnologice, susținută de conectivitatea puternică pe care țara este capabilă să o ofere și pregătirea excelentă în domeniul digital identificată în institutele politehnice românești, fac din această țară un partener interesant pentru întregul sector digital și securitatea cibernetică. Companiile italiene sunt așadar chemate să mizeze pe sectoarele inovatoare, pe tehnologiile emergente, încercând să conecteze lumea vibrantă a startup-urilor românești, care este în creștere în ecosistemele inovatoare din București și marile orașe precum Cluj-Napoca și Iași, cu creativitatea italiană, cu o anumită doză de capital de risc, fiind interesate să investească în startup-uri românești, canalizând competențe și resurse către sectoare, produse, servicii inovatoare, către capacități noi și tehnologii noi. Din această perspectivă, suntem interesați să profităm de oportunitățile oferite companiilor de Centrul european pentru competențe în domeniul securității cibernetice nou înființat, care poate sprijini sectorul privat să își protejeze mai bine propria afacere de riscurile și amenințările care vin din mediul digital.

Aș dori să mă mai opresc puțin asupra Forumului de Afaceri, deoarece cifrele – peste 150 de companii italiene și românești și prezența celor mai mari companii italiene și românești la cel mai înalt nivel – vorbesc de la sine în trasarea unei imagini clare și pline de caracterul solid și dinamic al relațiilor noastre economice și comerciale. Dorim să continuăm să încurajăm o integrare și mai strânsă între lanțurile de producție respective, făcându-le din ce în ce mai complementare, creatoare de valoare și inovație, gata să răspundă provocărilor și să profite de oportunități. Și acest lucru este valabil în întregul spectru al cooperării noastre economice: sectorul primar, industrie și infrastructură, energie, conectivitate și digital, dezvoltând sectoare inovatoare și tehnologii emergente sub semnul dublei tranziții ecologice și digitale, punând accent pe parteneriatul economic și industrial.

Ne-am concentrat pe sectoare capabile să consolideze cooperarea economică și să multiplice parteneriatele industriale, creând un mediu din ce în ce mai favorabil creșterii și transferului reciproc de competențe și tehnologii în beneficiul țărilor noastre.

Capacitățile italiene sunt în prima linie și în sprijinirea sectorului agro-industrial local: într-adevăr, în România sunt peste 1.100 de ferme agricole cu participare italiană. Gama foarte largă de utilaje, echipamente și tehnologii agricole italiene – care sunt exportate și apreciate în întreaga lume – poate să îmbunătățească întregul lanț de aprovizionare agricol românesc, de la recoltare până la ambalare.

Tehnologia avansată și digitalizarea sunt indispensabile pentru producțiile și serviciile cu valoare adăugată mai mare. Țările noastre sunt capabile să dezvolte soluții digitale avansate pentru sectorul privat și public, datorită și conectivității excelente a țărilor noastre și forței de muncă extrem de calificate din sectorul IT.

În sfârșit, sectorul siderurgic în care importante grupuri italiene sunt prezente de ani de zile cu instalații avansate tehnologic și eco-compatibile, care nu numai că generează valoare adăugată, dar extind disponibilitatea României în materie de oțel pentru construcții și infrastructură.

Aș mai dori să menționez și numeroasele companii fondate în Italia de cetățeni români, o posibilă linie de legătură între sectoarele noastre productive, care – sunt sigur – urmează să se dezvolte foarte mult.

Toate acestea demonstrează voința de a face mult mai mult – și mai bine – împreună, extinzând un parteneriat economic bilateral deja profund, complex și orientat spre viitor.

Împărtășind principii, valori, inovație, tradiții, Roma și Bucureștiul trebuie să fie aliați pentru a construi, împreună cu celelalte state membre, o nouă politică industrială europeană. În acest sens, Summitul și Forumul de Afaceri au reprezentat o etapă esențială pe drumul comun către o creștere economică echitabilă și sustenabilă.

Care a fost rolul ambasadei în concretizarea acestor investiții?

Ambasada acționează ca un „administrator de rețea” pentru a facilita contactele între diferiți protagoniști din care pot reieși oportunități concrete de afaceri. Sectoarele de apărare și cel al energiei, fiind deosebit de sensibile, necesită o atenție deosebită și metode și instrumente de colaborare specifice, cum ar fi acordurile interguvernamentale sau G2G. Fără îndoială că acțiunea de sprijin pe care o desfășurăm pentru companiile active în sectoare strategice ține cont de contextul geopolitic, de oportunitățile pe care cadrul regional le oferă pentru conectivitatea energetică de pildă, cu scopul de a aduce o contribuție la securitatea dumneavoastră energetică, la eficiența energetică, de a sprijini tranziția ecologică, de a continua să ne reducem dependența de materiile prime și tehnologii de la protagoniștii externi, de a atenua impactul războiului asupra producătorilor și consumatorilor noștri.

De asemenea, aș dori să reamintesc acțiunea de diplomație economică pe care am desfășurat-o în ultimii 2-3 ani, pentru a face legătura între competențele companiilor italiene și solicitările PNRR din România în sectoarele construcțiilor, infrastructurii și sănătății. România are multe puncte forte, precum formarea de competențe specializate, capacitatea de a acționa ca un hub tehnologic în care pot fi dezvoltate lanțuri de aprovizionare integrate. Forța motrice a inovației tehnologice prezentă în țară poate fi combinată eficient cu unele modele italiene de succes în numeroase sectoare.

Ne dorim să continuăm pe această cale, în spiritul diplomației de susținere a comunității italiene de afaceri – în beneficiul interschimbului economic, al internaționalizării țesutului productiv și al exporturilor – extinzând din ce în ce mai mult sfera de colaborare și parcurgând împreună un drum de dezvoltare împărtășit cu România.

Cum au evoluat schimburile economice dintre România și Italia în 2023? Care sunt sectoarele cel mai active?

Cu schimburi comerciale de aproximativ 19 miliarde de euro în 2022 și o traiectorie ascendentă (+6,7%), Italia reprezintă cel de-al doilea furnizor și cel de-al doilea client al României la nivel global, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică al României actualizate în septembrie 2023. Schimburile comerciale pentru 2023 sunt estimate la aproximativ 20 de miliarde de euro, cu un echilibru puternic între exporturile italiene către România și importurile din România.

Acesta este un semn că lanțurile noastre productive sunt puternic integrate. Cota de piață a exportului italian a fost echivalentă cu 8,7%, mai mică doar decât cea a Germaniei (19,5%) și mai mare decât cea a Ungariei (6,5%).

Potrivit ultimelor date ale Băncii Naționale a României, în 2022 Italia și-a consolidat poziția de al patrulea investitor în România (după Olanda, Germania și Austria), cu 8,15 miliarde de euro și o pondere din totalul investițiilor străine directe (ISD) efectuate în țară cu 7,6 %, în creștere cu 8,2% față de anul 2021.

Italia este principala țară investitoare în România ca număr de societăți înregistrate (21% din total), cu o prezență bine înrădăcinată, variată și dinamică. La data de 30 septembrie 2023, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, numărul societăților cu participare italiană era de 52.524, din care aproximativ 23.000 erau active. Așadar, putem afirma că Italia și România au un parteneriat economic profund și amplu răspândit în sectoare comerciale și industriale diversificate și competitive.

Companiile italiene operează în toate sectoarele și există atât întreprinderi mici și mijlocii, cât și grupuri industriale mari. Toate au știut să inoveze, investind și dezvoltând noi produse și servicii, transferând tehnologii și integrându-se, într-o manieră complexă, în țesutul economic românesc. Un sector important de activitate este infrastructura, în care principalele companii italiene de construcții sunt prezente și contribuie semnificativ la realizarea proiectelor mari de dezvoltare a drumurilor, căilor ferate și a conectivității. Inclusiv în sectorul energetic, companiile italiene s-au remarcat prin know-how, care le-a determinat să dobândească roluri importante în producția și distribuția de energie: mă gândesc la energia nucleară, la gaz și la surse regenerabile. Există și multe companii care au fabrici de producție în sectorul mecanicii de precizie, precum și în sectorul manufacturier tradițional. Și sectorul agro-alimentar este unul dintre sectoarele de interes pentru companiile italiene, așa cum demonstrează răspândirea pe scară largă a produselor alimentare și vinicole italiene în țară. Și băncile și companiile de asigurări au investit în România, contribuind la integrarea economiilor noastre și la transferul bunăstării datorită unei rețele care se apropie de nevoile societăților și ale familiilor. Chiar marile bănci italiene sunt cele care au dat recent semnale importante de încredere în capacitatea de creștere și transformare a economiei românești. De asemenea, dorim să colaborăm în vederea aderării țării dumneavoastră la OCDE.

La nivel global, se estimează că societățile italiene oferă în România în jur de 130.000 de locuri de muncă.

În ciuda unei prezențe atât de adânc înrădăcinate, există un potențial mare de extindere a rolului sistemului nostru de producție, cu implicații evidente la nivelul ocupării forței de muncă și al PIB-ului pentru ambele țări.

Care au fost principalele realizări din 2023 pentru dumneavoastră?

Am continuat activitatea diplomatică pentru aprofundarea și diversificarea relațiilor bilaterale dintre Italia și România într-un context internațional marcat de crize în curs (Ucraina) și noi (Orientul Mijlociu).

Dialogul politic dintre cele două guverne a continuat să fie viu, cu vizita la București în cursul anului a unui ministru și a doi secretari de stat și, mai ales, pregătirea și desfășurarea Summitului interguvernamental, desfășurat la Roma la 15 februarie a.c., după 13 ani de la cel precedent. Despre rezultatele politice și economice importante ale Summitului voi vorbi mai târziu. Continuând bilanțului anului trecut, reamintesc că femeile și bărbații din Forțele Aeriene Militare Italiene au continuat să-și aducă o contribuție apreciată la apărarea spațiului aerian românesc acționând în cadrul NATO la baza aeriană din județul Constanța. Aș dori, de asemenea, să reamintesc numeroasele misiuni pe care le-am desfășurat în afara Bucureștiului pe parcursul anului, singur sau împreună cu unii funcționari, care au inclus în general întâlniri cu autoritățile locale și cu comunitățile italiene și vizite la companii italiene din zonă: Brașov (de două ori ), Iași, Oradea (de 2 ori), Cluj și Timișoara (de 5 și respectiv 3 ori), Sibiu, Arad, Târgoviște, Satu Mare, Baia Mare.

Anul 2023 ne-a oferit posibilitatea să atingem obiective importante și în planul promovării culturale. Italia a fost, pentru prima dată, țara invitată de onoare la târgul de carte „Bookfest” de la București. Am promovat cea de-a doua ediție a festivalului „Visuali Italiane – Noua Cinematografie italiană în România”, extinzând sfera în ceea ce privește proiecțiile, artiștii implicați și orașele unde a ajuns (pe lângă București, și Cluj-Napoca și Timișoara). Institutul de Cultură a organizat apoi o serie de expoziții și, în cadrul evenimentului „Timișoara 2023, Capitala Europeană a Culturii”, a promovat spectacole de teatru, proiecții de filme și concerte de jazz. În final, aș dori să subliniez participarea a trei mari orchestre simfonice italiene la ediția din anul 2023 a Festivalului Enescu.

Cum vedeți activitatea ambasadei în anul 2024? Care sunt punctele principale de pe agenda dumneavoastră în acest an?

Am început să realizăm numeroase proiecte: principalul, la nivel politic, a avut loc la Roma odată cu relansarea fermă a parteneriatului strategic consolidat dintre Italia și România, pe care dorim să-l îndreptăm și spre maximizarea sinergiilor pe mesele europene și multilaterale; din punct de vedere economic, ne propunem să revitalizăm un model de cooperare care funcționează cu succes de trei decenii, dar care are nevoie de noi stimuli prin concentrarea pe sectoare inovatoare și tehnologii emergente; în domeniul cultural, dezvoltăm un program prestigios de inițiative pentru a sărbători centenarul înființării Institutului Italian de Cultură la București; și, firește, dorim să asigurăm un serviciu consular din ce în ce mai eficient, inclusiv în privința desfășurării corecte a votului pentru alegerile europene, care se va organiza aici sâmbătă, 8 iunie 2024. Contăm pe o participare activă din partea cetățenilor italieni rezidenți în România.