Profesorul Alfred Taudes de la Wienna University demontează 7 mituri despre tehnologia blockchain

Profesorul Alfred Taudes de la Wienna University demontează 7 mituri despre tehnologia blockchain

Cele mai răspândite șapte mituri despre tehnologia blockchain și bitcoins sunt explicate și demontate de profesorul Alfred Taudes, director academic al Institutului de Cercetare pentru Criptoeconomie al WU Viena și membru de lungă durată al facultății WU Executive Academy.

Profesorul Taudes este unul dintre cei care a pledat pentru înființarea catedrei și a Institutului de specialitate al Universității din Viena în domeniul tehnologiei blockchain și cripotomonedelor, observând rapiditatea extinderii tehnologiei. WU derulează acum două programe speciale de pregătire: unul pentru înțelegerea și aprofundarea noțiunilor de bază, cu o durată de trei luni, și al doilea de pregătire intensă a specialiștilor în domeniu.

Studiul pe care WU l-a publicat nu demult, pornește de la ideea că, pe măsură ce prețul bitcoin crește vertiginos, o tehnologie pe care aproape nimeni, cu excepția experților, nu o cunoștea până acum, primește din ce în ce mai multă atenție publică: blockchain. Dar care este definiția acestei tehnologii și de ce este complexă și speciala?

Un blockchain este o bază de date descentralizată pentru stocarea datelor de tranzacție într-o manieră criptată și inviolabilă, iar în linii mari, poate fi considerat un registru în care este înregistrată fiecare tranzacție nouă, explică studiul universității din Viena. Iar ceea ce face ca registrul să fie special este faptul că, deși există o copie pe computerul fiecărui utilizator, consistența înregistrărilor este garantată.

”Cea mai cunoscută utilizare a acestei tehnologii este criptomoneda bitcoin, un sistem monetar descentralizat care a atras un interes considerabil, în special datorită creșterii vertiginoase a prețului bitcoin. În prezent, există – așa cum se întâmplă de obicei atunci când apare o tehnologie nouă – multe mituri despre blockchains și bitcoins care îi lasă pe oameni destul de confuzi”, explică profesorul.

Alfred Taudes, directorul academic al Institutului de cercetare pentru criptoeconomie al WU Viena, compară situația cu cea de la începutul anilor 1990, când a apărut internetul: „E-mailul a fost prima aplicație a internetului și nimeni nu putea spune ce avea să se întâmple. Oamenii spuneau că comerțul electronic nu va funcționa niciodată, deoarece clienții doreau să experimenteze fizic lucrurile pe care le cumpărau, deoarece nu existau metode de plată adecvate și deoarece livrarea ar fi mult prea complexă și costisitoare. Cu toate acestea, realitatea este că multe tehnologii reușesc să depășească problemele de început. Recent, Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a devenit cel mai bogat om din lume. Și în cazul tehnologiei blockchain, vor exista multe aplicații complet noi care vor domina toate aspectele afacerilor. Ne aflăm doar în faza de testare.”

Mitul 1: Blockchain și bitcoin sunt unul și același lucru

„Bitcoin este doar prima utilizare a tehnologiei blockchain”, spune profesorul Taudes. Primul blockchain a fost dezvoltat cu scopul de a stoca tranzacțiile bitcoin. De atunci, au apărut numeroase versiuni îmbunătățite sau modificate ale conceptului inițial, care au servit drept bază pentru nenumărate alte utilizări, de la reorganizarea lanțurilor de aprovizionare la oferirea de noi servicii bancare și până la gestionarea datelor personale. „În prezent, cea mai mare parte a veniturilor generate de platformele media merge către operatorii de platforme, în timp ce artiștii pe care aceștia îi prezintă nu primesc practic nimic. Criptomonedele și blockchain-ul ne-ar da posibilitatea să cumpărăm direct de la artiști.”

Mitul 2: Blockchain nu va avea succes pentru că este prea consumatoare de energie

Așa-numitul mecanism proof-of-work, care este utilizat pentru a verifica validitatea tranzacțiilor în blockchain, este cel care consumă energie. Prin rezolvarea unui puzzle matematic, care necesită o putere de calcul considerabilă și, prin urmare, energie, furnizorul de putere de calcul („miner”) poate adăuga un nou bloc de tranzacții în blockchain, făcând posibilă plata bitcoinilor. În schimbul furnizării acestui serviciu (de calcul), minerul primește un comision de tranzacție. Mecanismele de validare (sau de „consimțământ”) mai puțin consumatoare de energie fac obiectul unor cercetări la nivel mondial.

De asemenea, argumentul energetic își pierde mult din forță atunci când se analizează întregul sistem și nu tranzacția individuală. „De ce nu vorbește nimeni despre câtă energie consumă banii de astăzi?”, se întreabă profesorul Taudes. În contextul utilizării aplicațiilor blockchain în cadrul unor grupuri de companii, argumentul energetic devine complet irelevant, deoarece în astfel de contexte se folosesc mecanisme de consimțământ mai puțin complexe ca dovadă a funcționării, având în vedere că procesul implică părți cunoscute și solide.

Mitul 3: Blockchain este o modă trecătoare

La nivel global, aplicațiile bazate pe tehnologia blockchain sunt testate în nenumărate contexte, cum ar fi sectorul de carsharing din Germania, de exemplu, blockchain-ul a făcut posibilă simplificarea unor procese până acum complexe – de la selectarea mașinilor până la încheierea contractelor de închiriere personalizate – până la un asemenea grad și în așa măsură încât sistemul poate funcționa practic fără infrastructură sau contracte cu furnizori de servicii de plată.

Un proiect de rețea descentralizată din New York, care implică contoare inteligente și contracte inteligente, a permis caselor solare să își calculeze automat consumul de energie electrică și să vândă surplusul de energie electrică caselor „convenționale”. Și în Austria au început să apară utilizări de bun augur – de exemplu, la municipalitatea din Viena, în sectorul serviciilor financiare și în domeniul furnizării de energie. „Nu am cum să vă spun care va fi prețul bitcoin peste trei ani sau care dintre numeroasele alte criptomonede vor mai exista atunci. Acestea fiind spuse, sunt convins că tehnologia blockchain este aici pentru a rămâne și va revoluționa lumea”, spune profesorul Taudes.

Mitul 4: Blockchain nu este potrivită pentru a fi utilizată ca bază a sistemelor de plată

Faptul că există un număr maxim de bitcoini care nu poate fi depășit este rezultatul mecanismului proof-of-work discutat la mitul 2. Sistemele blockchain utilizate în cadrul grupurilor de întreprinderi menționate nu sunt afectate de acest lucru, iar în ceea ce privește blockchains publice, dezvoltarea de noi tehnologii a început deja.

Una dintre acestea este rețeaua Bitcoin Lightning Network, prin care se deschide un canal de plată între două noduri prin care se pot transfera ulterior plăți fără a fi nevoie de proceduri complexe de verificare. Verificarea și dovada de lucru sunt necesare doar la deschiderea și închiderea canalului.

Mitul 5: Blockchain reprezintă sfârșitul protecției datelor

„Înregistrările din blockchain-ul bitcoin trebuie să poată fi citite în toate nodurile; în caz contrar, este imposibil să se verifice tranzacțiile în mod descentralizat și să se mineze bitcoini. Este important de reținut totuși că identificarea conturilor nu se face prin intermediul datelor personale, ci pe baza unor adrese pseudo-anonime pe care oricine le poate crea prin intermediul a ceea ce se numește un portofel”, explică Alfred Taudes.

Astfel, în cadrul blockchain, tranzacțiile unui utilizator sunt private. Cu toate acestea, dacă cineva reușește să asocieze o adresă de bitcoin cu proprietarul acesteia, toate tranzacțiile efectuate de acea persoană pot fi urmărite. Există însă și alte criptomonede, cum ar fi Dash, care sunt complet anonime și oferă astfel utilizatorilor o confidențialitate deplină.

Mitul 6: Tehnologia blockchain are un viitor strălucit și toate aplicațiile IT se vor baza pe aceasta

„Acest lucru este un nonsens”, subliniază profesorul Taudes. În comparație cu bazele de date, blockchains sunt prea scumpe și nu sunt suficient de eficiente pentru utilizările comerciale tradiționale, cum ar fi contabilitatea. „Blockchains nu are sens în aceste contexte; ele ar trebui să fie utilizate doar acolo unde schimbul de date este în prezent nesigur și ineficient, de exemplu, atunci când se fac tranzacții între actorii din lanțurile de aprovizionare globale.”

Mitul 7: Tehnologia blockchain este nesigură

Odată ce tranzacțiile sunt stocate în blockchain, nimeni nu poate modifica, citi falsifica sau șterge, înregistrările din baza de date. Prin urmare, plățile blockchain sunt considerate a fi sigure. De fiecare dată se aude că banii au fost furați sau pierduți. „Dacă se fură ceva, cheia privată a unui utilizator trebuie să fi căzut în mâini greșite”, spune profesorul Taudes. Acest lucru este similar cu furtul PIN-ului de la bancomat al cuiva. Prin urmare, și acest din urmă mit este demolabil, aidoma cu primele șase, reiese din argumentația profesorului Taudes