Alexandru Cristinoi, favr.: Cum să faci snackuri sănătoase din pulpă de fructe și legume

Alexandru Cristinoi, favr.: Cum să faci snackuri sănătoase din pulpă de fructe și legume

Fruits and Vegetables Reborn, sau favr., vine cu un concept nou pe piața din România – snackuri sănătoase produse din pulpă de fructe și legume rămasă în urma activității altor producători.

Upcycling sau refolosirea creativă, este procesul prin care produsele secundare sau nedorite sunt transformate în noi produse, oferindu-le o a doua viață. De la această idee a plecat și Alexandru Cristinoi, fondatorul favr., când a hotărât să dea un nou scop unor produse ce altfel ar fi ajuns la gunoi.

„Ideea mi-a venit în urma unei vizite la un producător de sucuri artizanale unde am văzut câte fructe și legume rămân după stoarcere. Acestea erau încă foarte bune, dar pentru că nu aveau cum să le folosească, erau aruncate. Atunci m-am decis să nu le mai las să se risipească, iar după o perioadă de cercetare și teste, am obținut un snack gustos și hrănitor. La scurt timp, am înființat favr., unde mi-am propus să realizăm doar snackuri bazate pe ingrediente upcycled. Snackuri mai bune pentru noi și pentru planeta noastră.”

Alexandru Cristinoi, fondatorul favr.

Produsele favr. conțin în proporție majoritară cel puțin un ingredient upcycled, sau reutilizat, la care se adaugă alte ingrediente naturale. Materia primă provine de la producătorii locali de la care se obțin resursele rămase în urma activității lor, acestea devenind ingredientul principal în rețetele proprii. Printre acestea se numără chipsuri din bere făcute cu cereale și malțul de la producătorii de bere, biscuiți făcuți din nuci de la producătorii de lapte vegetal sau crackers făcuți cu pulpă de fructe și legume de la producătorii de sucuri naturale.

„Producția este făcută în loturi mici (în funcție de disponibilitatea resurselor upcycled) și asta oferă produselor o unicitate pe care clienții o apreciază. Poți simți mici diferențe de gust la același sortiment în funcție de cât de coapte au fost fructele folosite pentru sucuri sau ce procedeu a fost folosit în producția unui lot de bere. Am întâlnit oameni extraordinari la Hop Hooligans, Cold Pressed Juicery, Vacaju și Almonderia, cu care colaborăm pentru a da viață produselor noastre și dorim să extindem numărul firmelor, deoarece credem că există foarte mult potențial în aceasta direcție și se pot face lucruri foarte gustoase”, a adăugat Alexandru Cristinoi.

Fondatorul favr. ne-a mai spus că o cerere foarte mare o au chipsurile din bere, alături de biscuiții din nuci, care se vând mai rapid decât există materie primă disponibilă pentru a-i produce. „Cel mai cerut produs este Strong Beer Chips cu semințe de chimen – este primul chips pe care l-am făcut cu malțul de bere, iar rețeta am definitivat-o chiar de la prima încercare.”

Sănătate cu gust

Produsele sunt 100% naturale și nu conțin zahăr. Fondatorul favr. explică: „un beneficiu suplimentar pentru sănătatea noastră este că, în urma stoarcerii fructelor și legumelor, se pierd două treimi din zahăr. Astfel, rămânem cu o singură treime care este suficientă pentru aportul de energie de care avem nevoie în timpul zilei. Mai mult, pulpa este în cea mai mare parte fibră insolubilă, cu aport caloric foarte redus deoarece nu este procesată de organismul nostru, iar restul este fibră solubilă care oferă senzația de sațietate”.

Chiar dacă piața de snackuri sănătoase din România este mică, aceasta atrage tot mai mult atenția consumatorilor. Alexandru Cristinoi ne-a mai spus că „bacaniile sau magazinele de proximitate caută în special produse artizanale și românești, iar în ultima vreme magazinele online, care sunt tot mai accesate din cauza limitării mobilității, sunt medii bune pentru snackurile sănătoase”.

Produsele favr. sunt disponibile atât în propriul magazin online, unde se concentrează pe vânzarea produselor în porții mari, în ambalaje de sticlă, pentru un impact minim asupra mediului înconjurător, cât și în diverse băcănii și pub-uri din București și magazine pnline din Cluj. 

Grijă pentru mediul înconjurător

Produsele favr. se încadrează în tendințele de reutilizare și reducere pe care le vedem tot mai mult cerute pentru protejarea mediului. La nivel global, un studiu Future Market Insights arăta în 2019 că valoarea de piață a produselor provenite din ce ar putea deveni risipă de alimente este de aproape 47 de milioane de dolari și se estimează o creștere de 5% în următorii 10 ani. Din studiu reiese că piața din Europa are cea mai rapidă creștere.  

„Upcycling este un concept nou în toată lumea, mai ales în alimentație. Este nevoie de timp ca informațiile și beneficiile să ajungă cunoscute, dar credem că în viitorul foarte apropiat va face parte din cotidian și vom vedea tot mai multe idei creative în această direcție. La nivel local este aproape necunoscut și de aceea nici nu m-am concentrat pe această direcție în promovarea produselor. Am vrut să facem produse gustoase pe care lumea să și le dorească, să citească informațiile de pe etichetă și așa să afle că alegerea lor a făcut un mic bine și pentru planeta pe care o împărțim toți”, a explicat Alexandru Cristinoi.

Astfel, prin folosirea pulpei de fructe obținută de la producătorii de sucuri naturale, favr. economisește resurse importante. „Fiecare kilogram de snackuri favr. conține echivalentul a mai mult de 3,6 kilograme de fructe și legume, astfel că pentru fiecare kilogram de snackuri salvăm mai mult de 4.000 litri de apă ce ar fi fost folosiți doar pentru cultivarea fructelor și legumelor. Mai mult, în medie, 3,5 kilograme de fructe sau legume ce ajung la groapa de gunoi generează un kilogram de gaze cu efect de seră. De asemenea, o mare economie pe care încă nu am reușit să o estimăm se referă la consumul de multiple resurse implicate în cultivarea, ambalarea, transportul și comercializarea fructelor și legumelor ce ar fi fost necesare în producția snackurilor într-un mod tradițional”.

Un studiu publicat de ONU în primăvara acestui an atrage atenția asupra faptului că 17% din totalul hranei produse la nivel mondial ajunge la gunoi, iar pentru România sunt estimate 1,35 de milioane de tone de hrană pe an, luând în calcul doar deșeurile alimentare din gospodării.  „Credem că produsele pe care le facem aduc o inovație importantă într-o perioadă în care consumatorii își doresc să facă o diferență prin ce și cum consumă în contextul risipei alimentare, nevoii sustenabilității și reutilizării resurselor. Sunt probleme actuale pe care noi le adresăm și dorim să facem cât mai cunoscute produsele favr. și conceptul din spatele muncii noastre”, a încheiat Alexandru Cristinoi.