Alexandru Ciuncan, UNSAR: Cum percep românii asigurările

Reading Time: 7 minute

Românii spun că știu ce ar trebui să facă pentru a se proteja în cazul unei catastrofe, de fapt doar 67% dintre concetățenii noștri. De asemenea, 55% dintre aceștia știu de existența unor kituri de prim ajutor, însă doar 32% dintre aceștia le și dețin. Sunt cele mai recente date ale unui sondaj de opinie, realizat la solicitarea UNSAR de către IRES.

Sondajul mai relevă faptul că românii (35% dintre aceștia) intenționează să încheie, în următorul an, ambele polițe de asigurare a locuinței – atât cea obligatorie (PAD), cât și cea facultativă. Cu toate acestea, multe locuințe continuă să fie neprotejate. În acest context, UNSAR a avut în luna octombrie o campanie de informare, #ANTIGHINIONpentruAcasă, care abordează tematica superstițiilor legate de locuințele românilor.

Am discutat cu Alexandru Ciuncan, director general UNSAR, despre aceste superstiții ale românilor, dar și despre necesitatea de a-și asigura viața, locuințele, sănătatea.

Cum a fost acest an pentru industria asigurărilor?

Este, fără îndoială, un an diferit pentru întreaga lume, unul în care ne-am adaptat la o nouă realitate, în care fiecare industrie și fiecare persoană a trebuit să facă față unor provocări inedite. În acest context global, asigurările au confirmat încă o data că reprezintă una dintre industriile-cheie, o reală plasă de siguranță a societății și a economiei. La rândul său, sectorul continuă să fie unul rezilient în fața acestor schimbări și să le absoarbă, iar prin măsurile luate continuă să răspundă nevoilor în schimbare ale consumatorilor.

Din rezultatele financiare disponibile, înțelegem că industria de asigurări din România a evoluat de la începutul pandemiei în parametri similari celei europene. Mai mult, segmentul asigurărilor de bunuri și proprietăți a depășit dinamica înregistrată în Europa Centrală și de Est, crescând în primul semestru cu 7,7%, față de doar 1,1%, ceea ce ne arată că cetățenii și mediul de afaceri devin tot mai conștienți în fața riscurilor care îi afectează. Desigur, pe alte linii de business din asigurări sunt și scăderi inerente încetinirii activității economice și modificării tiparelor de consum, fie că vorbim despre asigurările de călătorie sau despre cele specifice contractelor de leasing etc.

Evident, evoluția pieței de asigurări este corelată cu efectele pandemiei și reflectă mersul economiei în general.

Cum s-a repliat UNSAR pentru a lucra cât mai eficient și pentru a sprijini activitatea asigurătorilor?

Încă din luna aprilie am considerat important să comunicăm mai mult cu consumatorii și cu clienții noștri, în noile condiții generate de pandemie. Astfel, am făcut publice pe asiguropedia.ro și pe unsar.ro mai multe ghiduri cu informații esențiale pentru oameni, am derulat noi campanii de informare în mediul online și am încercat să venim în sprijinul societății prin noi cercetări sociologice, precum Barometrul UNSAR-IRES, prin care urmărim să înțelegem mai bine care este percepția românilor cu privire la riscuri.

În plus, am venit cu o serie de noi campanii de informare a publicului larg cu privire la rolul și utilitatea asigurărilor. Spre exemplu, dacă anul trecut am arătat cine sunt #OAMENIIdinAsigurări, prima campanie de comunicare integrată a industriei de asigurări din România, anul acesta accentul a fost pe o abordare inedită a asigurărilor, prin campania #ANTIGHINION. Toată campania este realizată în format digital și dedicată noilor generații. De asemenea, ne-am implicat în susținerea mai multor proiecte cu obiectiv similar, precum „Octombrie – Luna asigurărilor de locuințe”.

Care au fost rezultatele campaniei #ANTIGHINION?

Când am conceput acest brief, împreună cu Grupul de Marketing, Comunicare și PR al UNSAR – în care sunt implicați majoritatea specialiștilor din piață, cărora țin să le mulțumesc public pentru sprijin – am pornit cu ideea de a ne adresa românilor cu un demers centrat pe viața cotidiană. Astfel s-a ajuns la ideea de #ANTIGHINION – o campanie despre obiceiurile pe care le avem în raport cu neprevăzutul și evitarea efectelor negative ale acestuia. Numitorul comun pe care l-am avut a fost acela că atât superstițiile, cât și asigurările ne ajută să fim mai bine pregătiți în calea neprevăzutului. Superstițiile fac parte din tradiția populară iar premisa de la care am pornit a fost că putem avea și superstiții, dar în același timp este mai bine să avem și o asigurare.

Campania a avut un impact considerabil, ajungând la peste 1,4 milioane de români, prin toate canalele de comunicare folosite. Desigur, ne-a încântat cu atât mai mult nominalizarea ei în competiția industriei de comunicare – PR Awards – la categoria “Communication in financial sector”, acolo unde mai apar și alte campanii foarte interesante din industria bancară.

Ceea ce este cel mai important și ceea ce ne dorim prin aceste demersuri este implicarea și responsabilizarea publicului larg, a actualilor și viitorilor consumatori de asigurări, inclusiv a celor care își spun că oricum lor nu are cum să li se întâmple ceva rău și că nu pot fi expuși riscurilor. Totuși multe riscuri pot fi asigurate, iar pentru această ultimă categorie de public putem oferi și câteva cifre. Ca idee, pentru pagubele produse de o multitudine de riscuri, numai anul trecut, în fiecare zi calendaristică, industria de asigurări a plătit oamenilor și companiilor din România despăgubiri de peste 3,46 milioane euro.

Cât de informați sunt românii în legătură cu asigurările?

Conform Barometrului UNSAR-IRES de anul acesta, observăm că 61% dintre români se consideră bine și foarte bine informați în ceea ce privește asigurările, în creștere cu 11 puncte procentuale față de 2019. Totodată, studiul relevă faptul că mai bine de jumătate dintre români (53%) au încredere mare și foarte mare în societățile de asigurări (în creștere, de la 44% în 2019).

De asemenea, vedem creșteri și în ceea ce privește percepția lor privind asigurările pentru locuințe. Potrivit unui nou sondaj sociologic, nivelul de interes al românilor față de asigurările de locuințe și pentru bunuri a urcat la 74% în 2020, față de 71% în 2019. În plus, ar mai fi de menționat că procentul celor care știu că asigurarea locuințelor este obligatorie a urcat la 87%, cu 6 puncte procentuale peste nivelul de anul trecut – dar mai este mult de lucru la acel capitol pe care specialiștii îl numesc „grad de cuprindere în asigurare”, mai ales că este o asigurare obligatorie.

Ca idee, pentru pagubele produse de o multitudine de riscuri, numai anul trecut, în fiecare zi calendaristică, industria de asigurări a plătit oamenilor și companiilor din România despăgubiri de peste 3,46 milioane euro – Alexandru Ciuncan, director general UNSAR

Care sunt fricile lor?

Incendiile, îmbolnăvirea și accidentele auto rămân principalele îngrijorări ale românilor, conform Barometrului UNSAR-IRES de anul acesta.

Dacă ne referim strict la locuințe, atunci principalele riscuri care îi îngrijorează – sau, mai bine, spus, care ne îngrijorează pe noi toți, sunt: incendiile (59%), cutremurul (54%), furtuna și vijelia (40%), furtul (31%), inundațiile (28%), explozia (24%) și alunecările de teren (16%).

Același sondaj mai relevă și atitudinea românilor privind schimbările climatice. 9 din 10 persoane cred în realitatea acestui fenomen global, iar principalele temeri sunt legate de: furtunile violente, seceta (care a urcat pe locul al doilea față de ediția din 2019 a studiului), topirea ghețarilor, valurile de căldură, incendiile de vegetație și inundațiile.

Care sunt tendințele în industria asigurărilor?

În contextul actual, unele produse oferite de piață au beneficiat de un interes mai mare din partea consumatorilor. Este vorba despre polițele de asigurare de sănătate și de cele pentru locuințe. Este o realitate confirmată și de studiile noastre, care arată că pentru 58% dintre respondenți principalul motiv de îngrijorare, mai ales acum, este riscul de îmbolnăvire. Drept urmare, 36% mai declară că iau în calcul achiziționarea unei polițe voluntare de sănătate. Un potențial ridicat continuă să-l aibă și asigurările de viață.

În aceste condiții, cu toate că segmentul auto continuă să fie majoritar în preferințele românilor, există importante oportunități de creștere și pentru celelalte tipuri de asigurare. Cert este că locuințele și sănătatea au parte de o atenție mai mare ca înainte. Casele au devenit și birou și loc de joacă pentru copii, sală de sport sau cinematografe, iar comportamentul consumatorilor este în schimbare. Toate acestea se reflectă și la nivelul pieței. Asigurările facultative pot răspunde acestor necesități datorită flexibilității lor și riscurilor foarte variate pe care le pot acoperi.

Care au fost provocările industriei în această perioadă?

La fel ca în majoritatea industriilor, și în asigurări principala provocare a fost reprezentată de găsirea căilor prin care atât clienții, cât și angajații să fie cât mai în siguranță în timp ce serviciile oferite de asigurători să fie cât mai puțin afectate.

Companiile de asigurări au luat, în această perioadă, măsuri importante pentru susținerea clienților, dar și pentru menținerea unui contact permanent prin mijloace electronice de comunicare. Astfel, au fost puse la dispoziție diverse instrumente online, pentru ca operațiunile legate de polițele de asigurare – achiziție, reînnoire, notificare a unei daune – să poată fi realizate în mod simplu și rapid, de la distanță.

Pentru angajați a fost implementat sistemul telemuncii (munca de la distanță), în așa fel încât #OAMENIIdinAsigurări să își poată continua activitatea în siguranță în casele lor, respectând toate recomandările autorităților pentru limitarea răspândirii virusului.

Trebuie menționat și faptul că mai multe companii au adaptat produsele, oferind clienților lor acoperirea riscurilor legate de îmbolnăvirea cu COVID-19.

Este o situație fără precedent, iar răspunsul nostru nu a întârziat să apară. În ceea ce privește responsabilitatea socială, mai multe companii de asigurări au făcut donații și sponsorizări pentru achiziția de echipamente medicale și de protecție pentru cadrele medicale, sprijinind astfel persoanele vulnerabile în această perioadă și totodată lupta împotriva COVID-19. Solidaritatea și responsabilitatea sunt cu atât mai importante acum.

Credeți că această criză generată de pandemie a adus în viața noastră și părți pozitive, nu doar chestiuni negative?

Este, înainte de toate, o provocare globală, care a afectat puternic industrii întregi și modul nostru de viață. Contracararea efectelor pandemiei și măsurile luate au condus la o presiune uriașă nu numai asupra sistemului sanitar, dar și asupra altor domenii, asupra finanțelor publice și, nu în ultimul rând, asupra populației. Astfel, aspectele pozitive țin mai degrabă de modul în care a reușit fiecare industrie să se adapteze la aceste vremuri dificile.

Ce ați învățat în această perioadă?

Această perioadă, care, din păcate, încă nu s-a încheiat și cu care este evident că va trebui să coabităm, ne-a arătat tuturor, ca societate, cât de important este să fim mai solidari și mai atenți unii cu ceilalți, dar și mai conștienți de efectele unor evenimente neprevăzute. Riscurile sunt prezente în toate aspectele vieții noastre, iar multe dintre ele pot fi acoperite printr-o poliță de asigurare. Însă, dincolo de aceste aspecte care țin de comportamentul consumatorilor, această perioadă ne-a făcut să regândim unele modele de business, să încercăm să găsim oportunități acolo unde alții ar vedea doar obstacole – am accelerat procesele de transformare digitală.

În plus, realitatea ne-a demonstrat cum capacitatea noastră de a gestiona lucruri până nu demult de neimaginat depășește orice așteptări.

Cum vedeți viitorul dat fiind condițiile din acest an?

Ne așteptăm ca evoluția să fie corelată cu direcția pe care o va lua economia. Este posibil ca efectele pandemiei să ne urmărească o perioadă și, de aceea, România ar trebui să capitalizeze fiecare succes pe care îl înregistrează. Spre exemplu, trecerea țării noastre la statutul de piață de capital emergentă, prin includerea Bursei de Valori de la București în indicele piețelor emergente, este de așteptat să aibă un efect pozitiv pe termen lung.

Este o perioadă în care cuvântul de ordine în întreaga economie ar trebui să fie “încredere” – în capacitățile noastre, în utilizarea cât mai eficientă a resurselor, în susținerea antreprenoriatului, în timp ce continuăm să luăm cele mai bune măsuri împotriva pandemiei.

O parte pozitivă, după cum o arată și sondajele noastre, este aceea că ne așteptăm să vedem consumatori mai bine informați, mai atenți la riscurile la care se expun, mai pregătiți pentru neprevăzut, mai interesați în alegerea unor instrumente financiare de protecție care să atenueze efectele negative ale evenimentelor neașteptate. În același timp, #OAMENIIdinAsigurări vor continua să răspundă și să-și ajusteze serviciile la necesitățile clienților, preluând riscurile la care sunt expuși românii și plătind despăgubirile aferente