Alexandru Ciuncan, UNSAR: Cum aducem asigurările mai aproape de români

Alexandru Ciuncan, UNSAR: Cum aducem asigurările mai aproape de români

Deși românii sunt mai interesați de asigurările de viață și de sănătate, decalajul față de media europeană este încă semnificativ. Ce putem face pentru a schimba situația și a micșora deficitul de protecție al populației am aflat de la Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR (Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România).

Cum vedeți piața asigurărilor voluntare de sănătate în prezent?

Tendința din ultimii ani este de creștere și de diversificare a opțiunilor consumatorilor pentru asigurările voluntare de sănătate, dublate de o creștere a interesului pentru aceste soluții. Astfel, studiile și analizele noastre ne arată că românii sunt mai atenți la sănătatea lor și că își doresc un acces mai rapid și o calitate mai bună a serviciilor medicale.

De altfel, am văzut o evoluție bună a pieței începând cu 2016, moment în care s-au introdus deductibilitățile fiscale: piața a crescut de 2,8 ori ca prime brute subscrise. În același timp, și indemnizațiile brute plătite au crescut, chiar mai repede – de 4 ori.

De aici se vede și nevoia românilor de a avea un acces rapid la servicii de sănătate de calitate. Faptul că românii utilizează din ce în ce mai des asigurările voluntare de sănătate reiese și din datele la trimestrul 3 al anului 2022, moment la care valoarea totală a serviciilor medicale plătite de către companiile de asigurări (indemnizații) în baza acestor polițe a fost cu 27% mai mare, adică peste 264 milioane lei. Acești bani au acoperit costuri cu serviciile medicale de care au avut nevoie cei care și-au încheiat o asigurare voluntară de sănătate, sume care, așadar, nu a mai fost necesar să fie cheltuite din fondul public de asigurări sociale de sănătate.

Cum a evoluat piața asigurărilor de viață din România în 2022?

La nivel local, și piața asigurărilor de viață a înregistrat creșteri constante de la an la an – chiar dacă evoluția nu este la fel de accelerată ca în cazul asigurărilor generale, deși asigurările de viață au de recuperat un decalaj important față de media țărilor în Uniunea Europeană.

Raportat la context, în România, piața asigurărilor de viață se află la circa 17% din totalul primelor brute subscrise, la nivel de industrie. Pentru comparație, în țări precum Franța, Germania, Ungaria, Austria sau Italia, ponderea acestora este între 34% și 74%. Aceste cifre indică, pe de o parte, potențialul de creștere al pieței locale, dar, pe de altă parte, reflectă și deficitul de protecție a populației din țara noastră.

În altă ordine de idei, să nu uităm că în jur de 42% dintre cetățenii Uniunii Europene au, în medie, o poliță de asigurare de viață, în timp ce, în România, procentul este mult mai mic: cel puțin 8% dintre noi avem o asigurare de viață. Potențialul este, deci, unul important.

Sunt românii mai deschiși în a contracta asigurări de viață și de sănătate? Care sunt principalele tendințe sau schimbări în comportamentul consumatorilor pe care le-ați observat în ultimul timp?

Studiile arată o creștere a preocupării românilor pentru acest tip de asigurări comparativ cu anul precedent: 3 din 10 români au declarat că sunt mai interesați de o asigurare de viață, în timp ce 4 din 10 sunt mai interesați de o asigurare de sănătate, conform celui mai recent Barometru UNSAR-IRES (2022).

Foarte important este și faptul că românii au apelat la beneficiile asigurărilor voluntare de sănătate de peste 620.000 de ori, dublu în comparație cu perioada anterioară, potrivit unei analize UNSAR. Mai mult, în ultimii 5 ani, au fost plătite indemnizații de aproape 1 miliard de lei, bani care au finanțat suplimentar sistemul de sănătate și care ar putea fi folosiți pentru spitalele publice, pentru infrastructură etc.

Cât de pregătiți sunt românii pentru a face față unor situații neprevăzute care le-ar putea afecta sănătatea?

La nivel de țară, avem un deficit important de protecție de acoperit. Astfel, diferența dintre resursele financiare necesare și cele disponibile într-o familie, în cazul apariției unei situații nedorite, precum îmbolnăvirile, accidentele sau chiar atunci când vorbim despre un deces, este considerabilă.

Mai mult, în ultimii ani, acest deficit de protecție s-a accentuat, iar în 2021 se afla la o valoare de 620 miliarde lei (126 de miliarde de euro), în creștere cu 5,6% față de 2020, potrivit unei analize realizate pentru asociația noastră de către un grup de experți independenți. Pentru o familie, asta înseamnă peste 116.000 de lei în plus față de banii pe care îi are la dispoziție. Mai mult, să nu uităm nici că evoluția inflației a afectat unul din doi români, în contextul în care puțin peste jumătate dintre respondenții studiilor UNSAR spun că în ultimul an veniturile le-au rămas la fel.

Asigurările de viață reprezintă, așadar, o soluție concretă și accesibilă pentru reducerea vulnerabilității familiilor și a dezechilibrelor sociale, completând protecția oferită de sistemul public. Vorbim, în primul rând, despre reziliența comunităților din România.

Care sunt soluțiile pe care le avem la îndemână pentru rezolvarea acestor dezechilibre financiare?

Cu o asigurare de viață sau de sănătate deficitul de protecție al populației poate fi acoperit mai ușor.
Tocmai de aceea este necesară implementarea unor măsuri fiscale specifice. De exemplu, acordarea
de deductibilități fiscale la primele de asigurare de viață este o măsură care ar putea avea un impact minim asupra bugetului de stat, dar care ar aduce beneficii majore pentru oameni. De altfel, asigurarea de viață este unul dintre instrumentele utilizate de un număr mare de state în aplicarea politicii lor sociale.

Majoritatea membrilor OECD, precum și o bună parte dintre statele membre ale Uniunii Europene stimulează prin mijloace fiscale dezvoltarea pieței asigurărilor de viață. În acest context, stabilirea unui regim fiscal stimulativ pentru achiziționarea de polițe de asigurare de viață cu componentă exclusivă de protecție devine cu atât mai necesară, iar semnalele în acest sens sunt pozitive.

Care este rolul educației financiare în acest context?

Cu siguranță, la nivelul industriei sunt necesare eforturi comune și susținute pentru o mai bună informare a oamenilor cu privire la beneficiile asigurărilor și la rolul acestora. Alături de membrii și de partenerii noștri, în cadrul UNSAR derulăm constant astfel de inițiative și proiecte de comunicare construite în jurul platformei www.asiguropedia.ro. În felul acesta, putem aduce asigurările mai aproape de români, astfel încât populația țării noastre să devină mai rezilientă și mai protejată financiar în fața riscurilor.

Acest articol este susținut de UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România, ca parte din demersurile consolidate de contribuție la procesul de educație financiară. UNSAR, alături de partenerii săi, promovează importanța protecției individuale și a familiei în fața riscurilor, de orice natură. Înființată în 1994, UNSAR reprezintă 21 de companii de profil. Acestea dețin o pondere de aproximativ 90% din piața locală de asigurări. Activitatea UNSAR are drept obiectiv apărarea și reprezentarea intereselor asigurătorilor și reasigurătorilor din România, participarea la îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniul asigurărilor, promovarea activității de asigurări în România și a dezvoltării durabile a industriei de profil pe plan intern și internațional. Din anul 2007, UNSAR este membru cu drepturi depline al Federației Asigurătorilor și Reasigurătorilor Europeni – Insurance Europe.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 371 (16 martie – 16 aprilie 2023). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.