Alexandra Caraman, Ashoka România: Cum arată  lumea post pandemică?

Alexandra Caraman, Ashoka România: Cum arată  lumea post pandemică?

Trăim într-o lume în continuă schimbare – și asta nu s-a simțit niciodată mai puternic decât în mijlocul unei pandemii globale. COVID-19 a luat vieți, a separat familii, a închis afaceri, a eliminat locuri de muncă și a aruncat un nor de incertitudine asupra viitorului. Ashoka România, biroul local al celei mai mari rețele internaționale de susținere a antreprenorilor sociali și a inovației sociale, vorbește despre cum arată o lume post-COVID. 

De Alexandra Caraman, Communications Officer, Ashoka România

Economiști, sociologi, psihologi, medici fac predicții despre cum va arăta viitorul post-COVID. Toți pleacă de la întrebări pe care ni le punem cu toții. Răspunsurile variază, iar noi, mai mult ca niciodată, trebuie să ne mulțumim cu incertitudinea. Cum arată o lume în care industrii întregi au dispărut, iar altele au luat mai mult decât niciodată? Cum arată o lume în care oamenii se feresc unii de alții de frică? Cum arată o lume în care nu ne lăsăm copiii să se joace afară? Cum arată o lume în care tehnologia pare a fi mare parte din răspuns?

Cu toate acestea, în acest moment fără precedent, noi în Ashoka ne uităm acolo unde ne-am uitat de 40 de ani de când am apărut. Vedem puterea inovațiilor sociale și rolul vital jucat de antreprenorii sociali.

Acești lideri ai schimbărilor sistemice se adaptează rapid, se organizează trans-sectorial și fac ceea ce inovatorii sociali fac întotdeauna: setează o nouă normă, implică cetățenii ca agenți ai schimbării și construiesc un nou viitor prin colaborare.

Iar ca să vorbim despre viitor, trebuie să derulăm timpul cu 3 luni înapoi.

Suntem la începutul lui martie. Cei care putem, începem să luăm în considerare mutarea biroului acasă. Încep să se închidă magazine, restaurante. Încep să se anuleze zboruri. Atunci ne-am pus problema unui sistem de sănătate care nu poate susține o astfel de criză în România.

Atunci a fost momentul când inovatori sociali au început să stingă focuri. S-au întrebat ce facem cu resursele lipsă din spitale.

Ashoka Fellow David Cuartielles a adunat o comunitate de 20.000 de oameni care fac, un efort comunitar și solidar pentru a umple cu idei acolo unde lipsesc. De la ventilatoare 3D, la măști și alte resurse utile perioada asta.

Ashoka Fellow Elena Calistru care în mod normal luptă cu apatia civică, a coalizat alți actori și a început să strângă fonduri pentru roboți autonomi care să sterilizeze spitale.

Încep să se închidă școlile. Din ce în ce mai multe afaceri mici și mijlocii nu mai pot rezista. Societatea civilă este în fibrilație, ce facem cu comunitățile în care lucrăm? Inegalitățile sociale se accentuează parcă cu fiecare zi în care schimbările drastice se accentuează și ele. Din ce în ce mai multe informații false sunt transformate în știri.

Ashoka Fellow-și din Turcia, Spania, Tailanda, Franța și-au transformat platformele pe care deja făceau un altfel de jurnalism, în noduri de informație relevantă și corectă despre ce se întâmplă în lume.

În Spania, Ashoka Fellow Ana Bella Estevez atrage atenția asupra unei probleme poate mai puțin vizibilă. Violența domestică este afectată direct de măsurile de izolare, este în creștere. Ea creează rețele de femei care au trecut prin aceste experiențe, un spațiu sigur în care pot fi alături una pentru cealaltă. 

Suntem acum la sfârșitul lunii mai. Mii de inovatori sociali din rețeaua Ashoka se coalizează, adună actori din mai multe sectoare și dovedesc că putem avea o lumea capabila de remodelare. Ei sunt oameni care au răspuns cererii imediate a sistemelor de sănătate, care luptă cu știrile false, cu izolarea, care inovează noi modele de lucru, de învățare, care protejează comunități de sărăcie, de izolare. Sunt tineri care se implică și care dovedesc că lipsa anilor în plus nu e relevantă acum.

Ne-am trezit într-o realitate pe care o credeam distopică acum un an, dar o realitate care a arătat cum reziliența, adaptabilitatea și valorile de care ținem orice s-ar întâmpla, creează un precedent care ne obligă să vedem și partea plină a paharului.

Cum arată, deci, lumea post pandemică? Plină de incertitudini, dar cu o lecție de coalizare și reziliență mai valoroasă ca niciodată. Oameni care până acum nu erau implicați social, dincolo de donațiile episodice, își dau seama de propria responsabilitate. Rolul pe care îl putem avea în societate se schimbă.

Tot mai mulți ajungem să acționăm, să contribuim, să reinventăm organizații care înainte nu aveau o misiune socială. Fie că ajutăm oameni să își facă cumpărăturile, că ne transformăm produsul într-un instrument care creează și impact social sau că cerem transparență acolo unde nu vedem lucrurile clar, un lucru este aproape cert.

Trăim vremuri capabile să schimbe societăți, să le activeze acolo unde pasivitatea era prea pregnantă. Începem să lucrăm în rețele, să ieșim din zona de confort și să ne exersăm abilități pe care nu le practicasem până atunci.