Ajutoare pentru inovare

Ajutoare pentru inovare

Reading Time: 7 minute

Provin din domenii diferite, dar pasiunea pentru inovație i-a adus împreună. Au pus bazele Design Thinking Society, ca să ajute companiile din România să fie mai inovatoare. Au adus în România o metodă dezvoltată de Google, iar în următoarea perioadă vor să mai introducă o serie de design thinking hackathon-uri de 24 de ore, care vor avea loc simultan în zeci de orașe din lume.

Magda Ropotan, Cătălina Bănuleasa, Dragoș Gavrilescu și Tudor Juravlea, fondatorii Design Thinking Society, ne-au vorbit despre puterea inovației, dar și despre dificultățile întâmpinate de companii în procesul de inovare.

Când și cum a luat naștere ideea din spatele Design Thinking Society?

Magda Ropotan: Design Thinking Society a apărut ca o evoluție firească a unei pasiuni comune: inovația! Inițial ne-am întâlnit toți patru în cadrul comunității Design Thinking România – asta se întâmpla în 2016. Eram cu toții pasionați de metodele de inovație inspirate din design. La acel moment, deși eram doar câțiva practicieni de design thinking în România, am descoperit că în comunitate veneau foarte mulți alți oameni entuziasmați de ceea ce citiseră despre acest domeniu. Ei ne-au rugat să găsim o modalitate prin care să poată experimenta design thinking într-un proiect real. Așa se face că la început de 2017 am organizat împreună o serie de ateliere deschise de design thinking în scopuri civice. Asta ne-a unit ca echipă. Am descoperit nu numai că lucrăm bine împreună, dar și că ne place să fim împreună. Apoi, ne-am dat seama că suntem înconjurați de oameni entuziaști care voiau să folosească design thinking în cadrul companiilor pentru care lucrau. Pentru că primeam din ce în ce mai multe solicitări din partea companiilor și antreprenorilor din comunitate, am hotărât împreună să înființăm compania Design Thinking Society.

Ce este design thinking, de ce conceptul este tot mai popular în ultima perioadă de timp și cum poate acesta ajuta o companie?

Tudor Juravlea: Design thinking este o filosofie de management, însoțită de o metodologie care ajută organizațiile să rezolve probleme de business complexe, ambigue și să inoveze. Conceptul are deja o istorie de peste 50 de ani, însă în business a luat amploare în ultimii 10-15 ani. O mare parte dintre companiile de renume care au dorit să conducă sau să cucerească noi piețe și-au asumat design thin­king ca filosofie managerială. Există chiar și un index – Design Value Index – calculat de Design Management Institute, care măsoară performanța financiară a companiilor care au îmbrățișat design thinking față de media companiilor din topul S&P 500. În ultimii ani acest index a fost constant la peste 200%. De ce se vorbește atât de des în ultima vreme? Pentru că multe produse și servicii încep să se comoditizeze, au durată de viață din ce în ce mai scurtă și sunt constant puse sub presiune de ofertele companiilor mai mici, care au mai mult curaj și care experimentează mai mult. Îmbunătățirea incrementală nu mai este suficientă, mai ales pentru marile companii. De asemenea, poveștile de succes ale unor companii de renume precum P&G, SAP, IBM, Pepsi, AirBnb, GE, care au folosit design thinking în diverse proiecte de business, au dus la popularizarea conceptului în toată lumea.

Care sunt planurile pe termen scurt, mediu și lung pe care le aveți cu Design Thinking Society?

Dragoș Gavrilescu: O mare parte din activitatea noastră are loc în proiecte de inovație in-house, de 8-15 săptămâni, pentru companii multinaționale din România. Clienții noștri sunt din domenii variate precum banking, telecom, FMCG, asigurări, ener­gie, IT, retail. Acest tip de consultanță va rămâne central pentru compania noastră. Anul acesta am introdus în oferta noastră metodologia de UX dezvoltată la Google, cunoscută sub numele de Design Sprint. Tot anul acesta vom aduce în România o serie de design thinking hackathon-uri de 24 de ore, care se întâmplă simultan în zeci de orașe din lume. De asemenea, ne pregătim de zor pentru a lansa un concept de intervenție rapidă de inovație și transformare, de trei zile, pretabil la grupuri foarte mari, de peste 50 persoane.

Ce servicii oferă Design Thinking Society?

Cătălina Bănuleasa: Serviciile noastre sunt axate pe trei tipuri de intervenții: facilitarea de proiecte de inovație sau transformare, cultivarea competențelor de inovație prin traininguri open sau workshopuri interne și coaching pentru cei care doresc să faciliteze proiecte de inovație în organizațiile lor. Un proiect de inovație poate dura până la trei luni. În acest timp, o echipă multidisciplinară trece printr‑un proces de cercetare exploratoriu și de empatie cu clienți reali, identifică nevoile acestora, generează idei noi pe care le transformă în concepte de produse sau servicii. Conceptele sunt apoi testate cu clienții, îmbunătățite și transformate în planuri concrete de implementare în business. Un astfel de proiect va lăsa în urmă nu numai soluții inovatoare ci și o cultură nouă, centrată pe empatie, multidisciplinaritate, colaborare și experimentare. În rândul managementului, după o astfel de intervenție, în general vedem o asumare mult mai concretă a focusului pe client. Rolul nostru este să facilităm munca echipei pe parcursul proiectului. Folosind tehnici și instrumente specifice, ajutăm echipa să progreseze de la o etapă la alta și în final să își atingă obiectivul de inovație. Este produsul care aduce cel mai mare impact în business atunci când se dorește cu adevărat inovație. Desigur, există companii care vor să îmbunătățească servicii sau produse exis­tente. Pentru acestea folosim altfel de intervenții, de exemplu Design Sprint, cu ajutorul căreia putem parcurge procesul creativ într-o singură săptămână.

Design Thinking Society oferă și două cursuri: Design Thinking Starter și FORTH. Ne puteți spune mai multe despre aceste cursuri?

Dragoș Gavrilescu: Design Thinking Starter este un workshop aplicat de rezolvare a unei pro­bleme de business folosind instrumente din design thin­king. Are rolul de a expune participanții la filosofia și metodologia design thinking-ului. Participanții sunt expuși la o problemă reală de business, pe care sunt invitați să o exploreze cu clienți adevărați și ulterior să o rezolve. Soluțiile găsite sunt testate tot de clienți adevărați, închizând astfel experiența de învățare în spiritul real al design thinking. FORTH (www.forth-innovation.com) este o metoda de inovație ancorată în Design Thinking, testată științific, care propune abordarea procesului de inovație într-un mod structurat. O echipă internă care lucrează prin metoda FORTH va livra în termen de 15 săptămâni 4-5 concepte de idei inovatoare, testate de clienți, acceptate de organizație și fundamente în business case-uri. Metoda FORTH a fost creată de Gijs van Wulfen, autorul cărților “The Innovation Expedition” și “The Innovation Maze” (premiată anul trecut în Olanda cu titul Best Management Book of the Year 2017), speaker cunoscut la conferințele internaționale de inovație și advisor pentru companii mari, precum 3M sau Airbus. Atât Magda cât și Tudor au fost instruiți direct de Gijs și certificați ca facilitatori în această metodologie.

În România se vorbește mult despre inovație, dar din păcate sunt puține companii care chiar inovează. De ce se întâmplă acest lucru?

Tudor Juravlea: Știm cu toții că apetitul pentru experimentare și toleranță la eșec scade pe măsură ce mergem spre est. Este o specificitate culturală căreia i se adaugă o înțelegere puțin deformată a ceea ce este inovația. În general, există tentația de a lua în considerare doar inovația tehnologică ca ele­ment senzațional, de a reduce inovația la idei sau păreri, de a sări direct la soluție. Avem nevoie să democratizăm inovația, să o aducem în organizație ca orice alt proces de business. Oamenii au nevoie să înțeleagă mai întâi ce înseamnă inovația pentru compania lor și apoi să știe care sunt instrumentele, mecanismele și procesele interne prin care pot aduce o idee în realitate. De asemenea, avem nevoie de mai mulți lideri care să știe cum să conducă organizația prin ambiguitatea și riscul asociat inovației.

Ce sfat ați da unui antreprenor sau unui top ma­nager care și-ar dori o companie mai inovatoare?

Magda Ropotan: Să își asume că inovația este în res­ponsabilitatea sa, ca direct răspunzător pentru continuitatea businessului său pe termen lung. Aceasta este probabil unica responsabilitate ce nu poate fi delegată. Să se asigure că își alocă timp în agendă să se gândească la viitor. Să stea conectat la oameni și medii foarte diferite. Și, ca orice altă competență cheie din organizație, inovația are nevoie să fie cultivată și păstrată vie.

De unde ar trebui să înceapă, ce măsuri ar trebui luate?

Cătălina Bănuleasa: În primul rând, să adune câțiva oameni în jurul său care cred și ei că organizația are nevoie de inovație. Să își stabilească împreună o misiune răspunzând la câteva întrebări simple: de ce avem nevoie să inovăm, pentru cine, unde, ce căutăm? Abia ulterior se poate apuca de treabă. Apoi să își asume că ideile bune iau naștere ca urmare a colaborării, în echipe, cu oameni diferiți, din organizație și din afara ei. Noi nu credem în inovație făcută în laboratoare secrete cu oameni care nu au legătură cu businessul de zi cu zi. Ideile trebuie testate, cele bune crescute, cele mai puțin bune aruncate la gunoi, înainte ca organizația să investească timp, energie și mulți bani în ele. Da, trebuie să te poți dezice de ideea ta. Și să nu te mai îndrăgostești de ea. Ai scris-o, ai spus-o, trebuie oricând să fii gata să o dai la o parte dacă se dovedește a nu fi bună în urma experimentelor. Măsura cea mai bună pe care ar lua-o ar fi să îi poată face pe oameni să se abțină de la a critica o idee doar ca să o vândă pe a lor. Atunci devin orbi și închiși la ce este în jur, tocmai din cauza îndrăgostirii de ideea lor. Altfel, să se apuce de treabă, de aflat care-s problemele clienților lor, apoi de testat idei și concepte. Cu un cadru și o metodologie, dacă nu ne vine natural.

Care este viziunea voastră despre design thin­king? Cum vedeți conceptul în următorii zece ani?

Madga Ropotan: Lumea este într-o schimbare din ce în ce mai rapidă datorată tehnologiei. Companiile s-au trezit brusc că operează în piețe volatile, incerte, complexe și ambigue. Pe măsură ce roboții și automatizarea vor prelua din muncile oamenilor, credem că designul (ca proces și metodologie) va crește în adopție și utilizare pentru că oferă cadrul ideal de afirmare a abilităților noastre înnăscute de a afla lucruri noi despre alți oameni, de a cola­bora, testa, și crea ceva valoros. Nu putem ști cum va arăta lumea noastră peste 10 ani, nu știm care sunt meseriile viitorului și care sunt exact lucrurile care ar trebui predate în școli astfel încât copiii noștri să fie pregătiți. Ce știm însă este că businessurile vor avea nevoie din ce în ce mai mult de instrumente cu ajutorul cărora să navigheze în această stare de schimbare perpetuuă. Design thinking, alături de systems thinking și strategic foresight vor reprezenta competențe critice ale lumii de management de mâine. Credem că le vom aduce tot mai des împreună și în proiectele noastre de inovație și transformare.