Agricultura sustenabilă: costuri reduse, fără a dăuna mediului

Agricultura sustenabilă: costuri reduse, fără a dăuna mediului

Putem producem la fel de mult, dar cu costuri mai mici și într-un mod mai prietenos cu mediul. Aceasta este una dintre concluziile conferinței “Agricultura sustenabilă în România: provocări și oportunități”, ce a avut loc în București, pe data de 10 mai. Conferința a fost organizată către grupul de lucru ”Agricultura sustenabilă” din cadrul Coaliției România Sustenabilă, program dezvoltat și coordonat de Ambasada Sustenabilității în România (ASR), ca parte a planului de implementare și monitorizare a Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă.

Evenimentul a reunit fermieri, reprezentanți ai mediului privat (companii și bănci), asociativ, autorităților publice centrale, dar și ai instituțiilor financiare internaționale, cu obiectivul de a identifica cele mai bune soluții și modalități de susținere a agriculturii astfel încât, prin efortul comun, acest sector să devină mai sustenabil, rămânând în același timp profitabil. 

”Avem o strategie pentru dezvoltare sustenabilă, o rețea interinstituțională coordonată de primul ministru, o zi națională a sustenabilității în România – 27 octombrie, un set de 99 de indicatori care ne arată în ce stadiu ne aflăm din punct de vedere al sustenabilității, dar și o strategie de economie circulară, prima strategie a României pe acest subiect, care va avea și un plan de acțiune până în luna septembrie și care este relevantă și pentru sectorul agricol.

Mai mult, avem la dispoziție aproape 100 de miliarde de euro pe care trebuie să îi cheltuim cu chibzuință până în 2027, o sumă uriașă, cum nu am mai avut niciodată până acum. Dar cel mai important este că trebuie să construim parteneriate pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate. Companiile private sunt actorii principali, inclusiv băncile. PARTENERIATUL este cuvântul cheie.”

Laszlo Borbely, coordonator Departament pentru Dezvoltare Durabilă, Secretariatul General al Guvernului României, partenerul instituțional al ASR, în cadrul Coaliției România Sustenabilă

”Să nu uităm că fermierii sunt numiți ”gardienii mediului”, pentru că zi de zi lucrează în mediu, cu mediul și au grijă de el deoarece își doresc producții agricole profitabile și reziliente. Strategiile și deciziile trebuie luate împreună cu fermierii, prin educație și parteneriat.”

Alina Crețu, director executiv Forumul APPR și reprezentant al grupului de lucru

Primul panel, dedicat contextului european și național, ce influențează major tranziția la agricultura viitorului 

”Securitatea alimentară și schimbările climatice sunt probleme globale și așa trebuie abordate. Dar cum vom reuși să accelerăm reducerea de emisii de gaze, fără a pierde din câștigul pe care îl avem în UE, în celelalte două aspecte: economic și de mediu? Productivitatea nu înseamnă doar rezultate economice, ignorând impactul asupra mediului. Agricultura de precizie sau alte tehnologii conservative au arătat că ceea ce introduci în sol poți controla și avea și beneficii. Dacă ne gândim la noile tehnici genomice și la cum se raportează UE la ele, nu putem să nu ne întrebăm cum vom face față noilor provocări fără a avea și uneltele necesare. Trebuie să trecem de nivelul de a ne auto-felicita și auto-impune reguli și să ne concentrăm pe realitate, care e complexă. Sunt lucruri care funcționează și ele trebuie introduse acolo unde e nevoie, dacă ne dorim ca UE să joace un rol în economia globală”, a fost mesajul invitatului special Tassos Haniotis, fost director Strategie și Analiză Politici Publice, DG Agri, Comisia Europeană.

”Agricultura este un sector care contribuie semnificativ la emisiile de gaze și, din acest punct de vedere, Ministerul, în calitate de coordoantor al unei Strategii privind adaptarea la schimbările climatice, încearcă să vină cu programe pentru scăderea lor”, a afirmat Ștefan Chiru, secretar de stat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. 

”Sustenabilitatea trebuie pusă într-un context, iar agricultura este adusă în discuție pentru că e sectorul cu cel mai mare potențial în acest sens și este și sectorul care a făcut cei mai mari pași în direcția asta (nu pentru că e un mare poluator). În momentul asta sustenabilitatea are doi avocați: unul e contextul în care trăim, cu presiunea comercială dinspre est, iar al doilea, nevoia de a fi mai competitivi, prin scăderea costurilor, ceea ce e foarte important. Are și un dușman: este cel mai prost moment să încerci să impui fermierului noi obiective, noi constrângeri”, a declarat Costin Telehuz, secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. 

”Dezvoltare durabilă înseamnă toate sferele de activitate ale omului, iar toate instituțiile trebuie să fie implicate în implementare. Este nevoie de o schimbare de paradigmă, oamenii să înțeleagă că trebuie  să îmbrățișeze aceste măsuri. Nu poți să faci dezvoltare durabilă dacă omul nu își schimbă obiceiurile de poluare. Agricultura este o componentă importantă în Strategia privind economia circulară, strâns legată de conceptul dezvoltării durabile. Ne dorim și trebuie să trecem de la economia liniară, care și-a dovedit limitele, la producție astfel încât să putem reutiliza și produce cât mai puține deșeuri”, a spus Stelian Matei, consilier superior, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.

”Agricultura durabilă este o prioritate pe agenda CE, cu măsuri de compensare a practicilor agricole menite să urmărească obiectivele de mediu. Politicile UE trebuie să susțină fermierii astfel încât să producă alimente de calitate, la prețuri accesibile. Ei vor găsi singuri calea către sustenabilitate, atâta vreme cât vor avea la dispoziție instrumente potrivite și stimulente”, a transmis într-un mesaj video, europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședinte Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă, PE.

Modele de bună practică: 7 fermieri vizionari

Panelul modele de bună practică a adus pe scena 7 fermieri care au făcut deja pași importanți către tranziția la agricultura sustenabilă, unii dintre ei fiind adevărați pionieri în domeniu.

Doru Gheorghe, Agrofond Invest, județul Călărași, 600 ha: ”Sustenabilitatea o văd prin încercarea de a folosi cât mai bine resursele (naturale, financiare) pentru a obține rezultate cât mai bune. Putem să producem la fel de mult, dar cu costuri mai mici. Asta am încercat să facem și noi în ferma noastră încă de acum 8 ani, fără să reducem productivitatea. Dar aceste rezultate au venit cu eforturi, cu muncă și testări”.  

Cristian Isvoranu, Investrom Prodexim, județul Teleorman, 500 ha: ”Pe noi, condițiile pedoclimatice ne-au forțat cumva. Ne-am uitat la ceea ce face natura, la cum se reface solul și am încercat să aducem aceleași principii în fermă. Agricultura sustenabilă ne solicită mult ca tehnologie, trebuie să observăm cu atenție mediul. Înseamnă un consum mai mic a tot ce reprezintă input-uri, resurse, dar cred că e singura soluție de viitor ca să putem face față schimbărilor care au loc”.

Arnauld Charmentant, președinte AIDER, Alisa Group, 17.500 ha: ”Din anul 2007, am implementat măsuri de agricultură conservativă. Sustenabil înseamnă folosirea optimă a resurselor pe care natura le 

pune dispoziție, precum și reducerea impactului nostru asupra mediului, dar să reușim în același timp să păstrăm și productivitatea, într-un mod constant”. 

Sorin Pârlea, Ferma Pârlita, județul Ialomița, 200 ha: ”M-am convins că modul tradițional în care se lucrează degradează mult solul și atunci am aplicat noile tehnologii. Chiar dacă au urmat niște ani destul de atipici, producțiile nu au scăzut și, comparând cu restul terenului (care nu mai este lucrat exclusiv clasic), avem  spor de  producție de  10%, cu costuri mai mici, la culturile de toamnă. Dacă generația următoare va prelua terenul, să încercăm să-l păstrăm măcar așa cum l-am preluat noi.” 

Andreas Telehuz, Agriserv, județul Ialomița, 600 ha: ”Noi am trecut prin toți pașii până la no-till și 

strip-till pentru porumb, covoare de acoperire etc. Variante sunt, importantă este setarea fiecăruia în acest sens. Când faci o investiție, trebuie să compari mereu prețurile și tehnologiile”.

Dan Nica, Micropronic, județul Vaslui, 900 ha: ”Am încercat să optimizez procesul de producție. Nu am făcut-o doar de dragul sustenabilității, trebuia să-mi folosesc puținele resurse la maxim. Abordarea mea a fost să controlez cheltuielile. Cred însă că, pentru tot ce ține de sustenabilitate, e nevoie de educație”.

Marius Someșan, Holleman Agroprod, Teleorman, 1.600 ha: ”Ca fermier, sunt orientat către sustenabilitate, mai ales că ne confruntăm cu constrângeri climatice, economice și trebuie să ne dimensionăm afacerea cu cheltuieli cât mai mici, urmărind o constanță în producții, nu neapărat de top. Încercăm să ne folosim cât mai mult de ceea ce are natura, de cât mai puține resurse și să conservăm ceea ce avem”. 

Ultimul panel, dedicat finanțării tranziției la agricultură sustenabilă

Marc Sadler, Lider Program, Banca Mondială: ”Care este cel mai bun mod de a trece la tranziție? Sunt două căi: prima se referă la obiective, iar a doua la stimulente. Global, s-a văzut ce funcționează mai bine. Importanța parteneriatelor și tratarea fermierilor ca parteneri în acest proces este critică. Vorbim de oameni cu cele mai riscante afaceri de pe planetă, dependenți de factori pe care nu îi pot controla. Asta înseamnă că sunt cei mai buni când vine vorba de inovare. Arătați-le o cale, oferiți-le stimulente și sprijiniți-i, tratându-i ca parteneri. Cred că e foarte important ca în loc să ne plângem de prea multe restricții, ar trebui spus că, dacă finanțarea este cea potrivită, asta este ceea ce putem furniza, pentru societate, planetă etc. Iar acesta este un altfel de discurs. De subliniat că fermieri sunt parte a soluției, este vorba despre a fi proactivi. Stimulentele sunt cheia, dar în același timp e nevoie și de obiective”.

Raluca Stanciu, manager Finanțări Structurale, Fondul European de Investiții (FEI) a prezentat mecanismele prin care instituția poate sprijini băncile, ca intermediari, pentru susținerea investițiilor în agricultură și practici sustenabile. “FEI are ca scop sprijinirea IMM-urilor din Europa pentru acces la finanțări în condiții preferențiale, acoperind toate sectoarele economiei, inclusiv agricultura. Anul trecut, FEI a lansat sub umbrela Invest EU, produsul Garanția pentru Sustenabilitate. Produsul oferă o garanție de portofoliu de până la 80% pentru bănci, ceea ce le va oferi acestora oportunitatea de a-și extinde activitatea, oferind finanțări și IMM-urilor considerate nebancabile din cauza riscurilor, costului de finanțare etc. Finanțarea va impune o serie de criterii de eligibilitate traduse și inspirate din taxonomia europeană. Pentru a veni în sprijinul IMM-urilor, dar și a partenerilor din sistemul bancar, FEI a dezvoltat un instrument de analiză a eligibilității, disponibil gratuit care se poate găsi pe site-ul instituției, cu o categorie dedicată sectorului agricol. Avem în plan să semnăm contracte de garanție cu aproximativ toate băncile din sistemul bancar românesc, inclusiv parte din programul PNRR, cu un buget substanțial datorită statului român și colaborării cu Comisia Europeană. Pentru IMM-uri, garanția va însemna un cost de finanțare redus. Sperăm ca, împreună cu băncile partenere, să îi susținem pe fermierii români care au adoptat deja practici agricole sustenabile, dar și să îi încurajăm pe cei care își doresc să facă acest pas”, a explicat Raluca Stanciu.  

Adrian Dragomir, director adjunct Direcția de implementare a PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a vorbit despre instrumente financiare din PNRR: ”Agricultură sustenabilă înseamnă ceea ce lăsăm generațiilor viitoare. De aceea, PNRR va fi corelat cu noile strategii sectoriale, în acord cu obiectivele de dezvoltare durabilă, fără de care redresarea și reziliența ar fi lipsite de perspectivă. Investițiile gestionate de MIPE în cadrul componentei 9a PNRR pot susține, complementar PNS, industria agroalimentară și agricultura sustenabilă, fără a putea sprijini domeniul producției primare”.

Corina Rica, director Direcția de Intervenții IACS , Agenția de plăți și Intervenții în Agricultură a trecut în revistă noile reguli de eligibilitate și eco-schemele, făcând precizări pentru fiecare măsură la care s-a adus modificări. ”Pentru a primi banii, fermierii trebuie să respecte niște norme minime de econdiționalitate, care anul acesta au fost modificate, sunt puțin mai complexe, dar ele aduc beneficii mediului. Dacă vor o plată suplimentară ei pot accesa diferite eco-scheme care înlocuiesc vechea formă de finanțare de înverzire: sunt trei eco-scheme pentru plata la suprafață și două pentru sectorul zootehnic. În anul 2024, trebuie să cultive o anumită parte cu culturi leguminoase bogate în proteine vegetale, fixatoare de N și care se pot recolta. O altă cerință este ca suprafața solului să fie acoperită între 15 iunie – 15 octombrie, condiție superioară normei de condiționalitate. Aceste eco-scheme sunt voluntare”.

Înregistrarea integrală a dezbaterii va fi publicată în curând pe canalul de YouTube al Ambasadei Sustenabilității în România. 

Ambasada Sustenabilității

Ambasada Sustenabilității în România promovează modelul economic în care companiile, prin parteneriate, pot rezolva probleme sociale și de mediu fără a sacrifica eficiența economică (profitul). Ambasada este o inițiativă nonprofit, privată și apolitică. Lansată oficial în 2018, organizația aduce laolaltă companiile responsabile și ONG-urile implicate pentru ca împreună să contribuim la apropierea momentului în care românii trăiesc într-un mediu sănătos, o societate echitabilă și prosperă.

Coaliția România Sustenabilă

Coaliția România Sustenabilă este o inițiativă privată, apolitică, înființată de Ambasada Sustenabilității în România ca urmare a planului de implementare și monitorizare a Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă. Coaliția reunește în prezent peste 145 de organizații. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Secretariatul General al Guvernului României este partenerul instituțional al ASR, în cadrul Coaliției. 

La nivelul Coaliției, s-a cristalizat în anul 2022 un grup de lucru dedicat Agriculturii Sustenabile. Obiectivul principal al grupului este de a sprijini fermierii români cu informațiile și instrumentele necesare pentru a face tranziția la agricultura sustenabilă, agricultura viitorului, într-un mod cât mai rapid și mai eficient.

Din grupul de lucru fac parte la acest moment, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM, Alianța Industriei Semințelor din România, Amazag.ro, Bayer România, BRD, Econos Consulting, Forumul APPR, INAQ Consulting, ING Bank, ProCredit Bank Raiffeisen Bank, Stratos Consultanță de Mediu, UniCredit Bank.