Agricultura românească, creștere de jumătate de miliard de euro în 2019

KeysFin estimează anul acesta o creștere cu 5% a cifrei de afaceri (aproximativ jumătate de miliard euro) a companiilor din România care activează în domeniul agriculturii. În 2018, producția agricolă autohtonă a atins 43 miliarde lei, o creștere de 14,7% în comparație cu rezultatele din 2014, înregistrând un maximum istoric în cazul producției de grâu și porumb. În 2019 statisticile indică o scădere a producției, inclusiv la nivel european, din pricina condițiilor climatice nefavorabile.

Primii 10 jucători ai industriei locale au cumulat afaceri în valoare de 6,8 miliarde lei, concentrând 16% din totalul cifrei de afaceri a acestui sector în 2018.

Regia Națională a Pădurilor Romsilva se află în fruntea clasamentului companiilor cu profil agricol, cu 2,3 miliarde lei cifră de afaceri (5,3% din total), urmată de Smithfield România, cu 868 milioane lei, Promat Comimpex, cu 715 milioane lei, Agro-Chirnogi, cu 698 milioane leiși Transavia, 597 milioane lei.

Producția agricolă autohtonă

În ultimii cinci ani, producția vegetală de la noi din țară a crescut cu 26%, înregistrând 13,9 miliarde euro și ocupând locul 6 în UE în 2018, cu aproximativ 6% din total.

Anul trecut, România s-a clasat pe primul loc între statele membre UE în ceea ce privește suprafața cultivată cu porumb, cu o producție de 18,7 milioane tone. România a raportat și cea mai mare producție de floarea soarelui din UE (3 milioane tone) urmată în clasament de Bulgaria, Ungaria, Franța și Spania.

România a înregistrat 10,1 milioane tone grâu , 7,3% din totalul producției de grâu, ocupând locul 4 după Franța, Germania și UK.

Atunci când vine vorba despre soia boabe, România ocupă cea de-a doua poziție atât din punct de vedere al suprafeței cultivate cât și din punct de vedere al producției, realizând peste 16% din totalul UE.

Peste jumătate din companiile agricole înregistrează profit

În 2018, dintre cele peste 23.500 de companii din sectorul agricol, 58% (13.600) au înregistrat profit, 30,5% (7.200) au înregistrat pierderi iar 11,5% au înregistrat un rezultat nul.

Chiar dacă profitul net cumulat al sectorului agricol a fost cu 61% mai mare decât în 2014, atingând pragul de 4,9 miliarde lei, acesta a înregistrat o scădere cu 14% în comparație cu anul precedent.

Sectorul agricol devine din  ce în ce mai stabil, anul trecut insolvențele au scăzut cu 18% față de 2017 și cu 46% față de 2014. Pentru 2019, specialiștii KeysFin preconizează o stabilizare a numărului insolvențelor a companiilor cu profil agricol din România la puțin peste 300.

Forța de muncă în sectorul agricol

Forța de muncă în sectorul agricol a scăzut cu 7,4% față de 2017 și cu 2,8% față de 2014, înregistrând 121.400 angajați în acest sector. Luând în calcul ritmul descrescător, dar și deciziile de majorare a salariului minim, costul mediu pentru un lucrător în agricultură a crescut cu 74% în ultimii cinci ani, de 4 ori mai repede decât creșterea înregistrată la nivelul pructivității muncii. În opinia analiștilor KeysFin, evoluția trebuie interpretată ca un risc pe termen mediu care impactează competitivitatea.

Un alt reper este dar și de faptul că aproape 42% dintre companiile agricole (9.700 companii) nu au avut angajați în anul 2018.

Harta agriculturii românești

Bucureștiul este în topul județelor care au înregistrat cea mai mare cifră de afaceri din domeniul agriculturii în 2018, cu 9% din total. Companiile din Capitală au totalizat 3,9 miliarde lei, urmate în clasament de Timiș, cu 7,2%, Călărași, cu 5,3%, Constanța, cu 5% și Satu Mare, cu 4,4%. Cele cinci județe au însumat o cifră de afaceri de 13,3 miliarde lei, adică 30,9% din cifra de afaceri locală a companiilor din sectorul agricol, în 2018.

Tendințele în agricultură

Chiar dacă agricultura tradițională este încă preferată metodelor moderne, România face eforturi de aliniere la directivele europene, implementând măsuri care vor schimba  fața agriculturii autohtone. Una dintre cele mai relevante măsuri realizate prin intermediul programului PNDR 2014-2020, s-a bazat pe acordarea fondurilor nerambursabile agricultorilor români, sprijinirea instalării tinerilor fermieri, mărirea suprafeţelor irigate sau implementarea unor măsuri de protecţie antigrindină.

Organizarea de evenimente precum târgul INDAGRA și noutățile în materie de tehnologii agricole, stabilesc conexiuni între agricultorul român și realitatea internațională și evoluțiile acestui sector.

De remarcat este și tendința agricultorilor de a fi mai atenți la mecanismele de promovare a produselor locale, vizibilă atât la nivelul parteneriatelor cu marile lanțuri de magazine cât și al atestatelor de recunoaștere internațională.