Afaceri efervescente
Reading Time: 3 minuteCrișana este una dintre regiunile viticole răcoroase perfectă pentru vinurile rafinate, care ajung la maturitate mai târziu și acumulează aromele mai încet. Am ajuns însă la Carastelec într-o zi însorită de toamnă, numai bună pentru o plimbare în vie și pentru o degustare.
Carastelec este un sat situat în apropierea masivului muntos Măgura Șimleului, într-o regiune cu un sol aparte format din argilă și un strat de roci de mică, climat răcoros și expunere sudică. Cu alte cuvinte, întrunește toate condițiile pentru a produce spumante de calitate, astfel că a fost locul perfect pentru cinci antreprenori unguri originari din Transilvania, care au investit aproape 6 milioane de euro într-o cramă din generația nouă special gândită, din momentul investiției, pentru a produce spumante premium, obținute exclusiv prin metodă tradițională, cu a doua fermentație în sticlă.
Deși românii beau șampanie în special când au un motiv de sărbătorit, reprezentanții cramei Carastelec sunt optimiști și spun că în ultima perioadă consumul de spumante din România este în creștere. “Deși pentru România nu prea sunt statistici, informația din piață este că a crescut consumul de spumant, fiind printre produsele preferate ale Generației Y”, spune Negele Enikö, Brand & Marketing Manager la crama Carastelec. Nu se așteptă la un avans ca în Ungaria, unde consumul de spumant a crescut de șase ori, dar se bazează pe calitatea premium, pe terroir-ul excepțional și pe faptul că spumantele cramei au fost deja premiate – Carassia Blanc de Blancs și Carassia Brut Rosé au obținut fiecare câte o medalie de argint în cadrul competiției internaționale The Champagne & Sparkling Wine World Championships. “Spumantele noastre sunt produse exclusiv prin metoda tradițională, cu o maturare îndelungată în sticlă, de minim 20 de luni”, spune Edit Leitersdorfer, manager al cramei Carastelec, adăugând că, potrivit legislației în vigoare în România, o maturare în sticlă 9 luni este suficientă.
6.000.000 de euro este suma pe care antreprenorii au investit-o în crama Carastelec.
Reprezentanții cramei spun că vor să arate consumatorilor români care este diferența între vinul spumant făcut prin metoda tradițională, prosecco și vinul petillant obținut cu metoda Asti, adică fără adăugare de bioxid de carbon. “Friza, care este un vin efervescent de tipul petillant, a fost conceput pentru a atrage tinerii care de obicei beau bere”, arată Edit Leitersdorfer. Cum însă educația nu se face peste noapte, reprezentanții cramei Carastelec spun că vor vinde spumentele pe piețele din apropiere – Ungaria, Austria, piețe unde spumantul se consumă aproape zilnic și pe care investitorii le cunosc deja (dețin plantații de 50 ha în vestul Ungariei, respectiv 9 ha în Tokaj, o zonă renumită pentru producția vinurilor dulci).
Totodată, investitorii vor deschide anul viitor o pensiune cu 13 locuri, valoarea priectului ridicându-se la 220.000 de euro, o parte din suma investită fiind, ca și în cazul cramei, fonduri europene. Suma investită în cramă (aproape 6 milioane de euro) provine din fonduri europene, fonduri proprii și credite bancare, în proporție egală. Vinurile produse sunt comercializate doar în magazinele de specialitate și HoReCa, restaurantele fiind cei mai mari generatori de vânzări.
Crama Carastelec deține o plantație de viță de vie tânără de 22,4 ha, iar clădirea cramei, construită în 2011-2012, funcționează cu energie verde: încălzirea și răcirea sunt asigurate cu pompe de căldură, iar consumul de energie este atenuat cu celule solare. Aria utilă desfășurată a cramei este de 1.433 mp. Echiparea cramei cu utilaje ultramoderne a fost efectuată în anul 2013. Crama dispune de rezervoare de fermentare din oțel inoxidabil cu sistem de răcire, linie automată de îmbuteliere vin efervescent și vin liniștit, utilaj de etichetat și de remuaj, degorjare și dopuire mecanizată pentru spumant, astfel întregul proces de vinificare a spumantelor, de la recoltă până la etichetare, se întâmplă în propria cramă.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz