Adrian Majuru, Dir. Muzeul Municipiului București: „Oamenii nu îi vor mai suporta la conducere pe cei nepregătiți și conflictuali”

Adrian Majuru, Dir. Muzeul Municipiului București: „Oamenii nu îi vor mai suporta la conducere pe cei nepregătiți și conflictuali”

Adrian Majuru este manager al Muzeului Municipiului București, funcție prin care administrează 20 de imobile – muzee și case memoriale, între care Palatul Suțu, Muzeul Theodor Aman, Palatul Voievodal Curtea Veche, Casa Filipescu-Cesianu sau Observatorul Astronomic. Ordonanța prin care au fost închise publicului și muzeele a determinat o concentrare a activității în mediul virtual, valorificată prin numeroase proiecte culturale, pe diferitele platforme social media.

„Am transformat cele 15 pagini de facebook în reale reviste culturale destinate publicului larg, dar pe profilul unității muzeale la care se referă: arheologie, antropologie, istorie urbană, istoria artei”, spune managerul MMB. În ceea ce privește efectele acestei crize asupra societății românești, Adrian Majuru este de părere că „oportuniștii lipsiți de inteligență dar sprijiniți de relații și pile, vor avea viață scurtă în decidență (…) iar epoca sfertodocților, sicofanților, mediocrilor numiți prin incidența politică să conducă, să fie manageri, generali chiar, sau înalți funcționari, se va sfârși”.

Cum v-a afectat activitatea epidemia de COVID-19?

Suntem preocupați pentru situația colegilor noștri, care în cea mai mare parte lucrează de acasă oferind materiale de specialitate mecanismului online care deja funcționează în ritm susținut. Dar suntem preocupați și de previzionarea de reducere bugetară cu 60% pentru acest an 2020, fapt care implică o re-previzionare în timp real a activităților culturale și de cercetare. Deși, dacă situația se va deteriora din punct de vedere financiar (și să sperăm că va fi numai în această direcție), atunci instituția noastră nu va mai reuși să-și desfășoare activitatea și nici funcționarea.

Ce efecte are actuala situație asupra businessului / actului cultural?

Muzeul Municipiului Bucuresti nu este, prin lege, agent economic. Însă avem și posibilitatea de a obține resurse proprii, dincolo de vânzarea biletelor de intrare. Instituția noastră avizează sau nu, după caz, printr-un act, demolarea construcțiilor pentru zona București-IIlfov. De asemenea, oferă servicii de cercetare arheologică (săpături de salvare, supraveghere arheologică, studii de specialitate, periegheze etc), care desigur, înseamnă un venit important. Numai din aceste venituri, de pildă, am reușit să plătim în această iarnă, facturile la utilități pentru 20 de imobile, (MMB fiind o instituție pavilionară, 11 clădiri sunt muzee). Deoarece alocația bugetară a fost întotdeauna foarte redusă și destinată arieratelor din 2018 și 2019.

Ce planuri aveți pentru perioada următoare în plan profesional? La ce lucrați acum?

Creativitatea reprezintă un factor de progres relevant, mai ales atunci când te afli sub presiunea supraviețuirii. În acest moment avem un întreg panel virtual, care a fost pus în mișcare. Filme documentare, filme istorice de scurt metraj din arhiva noastră, reviste de specialitate, acces la patrimoniu printr-un depozit virtual, un podcast cu foarte multe emisiuni de istorie a Bucureștiului, un blog, tururi virtuale a unor expoziții, apoi o arhivă cu peste 50 de conferințe de top, care pot și ele vizionate. Toate acestea sunt pe site-ul MMB. Separat, am transformat cele 15 pagini de facebook în reale reviste culturale destinate publicului larg, dar pe profilul unității muzeale la care se referă: arheologie, antropologie, istorie urbană, istoria artei etc. Acestora li se adaugă contul de Instagram, și permanenta corespondență în timp real pe messenger cu comunitatea. La acest proiect lucrăm acum. Despre o previzionare despre ce vom face diferit este complicat de oferit un răspuns pentru că totul transcende siguranța vieții personale și a comunității din care faci parte, date fiind circumstanțele pe care le știm.

Care credeți că vor fi efectele pe termen mediu și lung ale actualei situații asupra societății românești în particular și asupra lumii în general?

Planul profesional va fi cu siguranță recalculat în perioada următoare iar pe termen lung consecințele vor fi radicale. Leneșii vor avea viața profesională redusă… Oportuniștii lipsiți de inteligență dar sprijiniți de relații și pile, vor avea viață scurtă în decidență deoarece situațiile limită vor cere profesioniști la conducere, lideri care pot vorbi din interiorul performanțelor lor profesionale. Epoca sfertodocților, sicofanților, mediocrilor numiți prin incidența politică să conducă, să fie manageri, generali chiar, sau înalți funcționari, se va sfârși. Asta pentru că m-ați întrebat despre eventuale efecte pe termen lung. Națiunea care nu va face aceste schimbări, inclusiv în privința recalibrarii profesionale a vieții politice, va face implozie iar ruinele ei vor fi desigur colonizate de forțele care vor reuși să se adapteze. Și aceste forțe pot veni și din exterior. Viitorul va fi al creierelor , al aptitudinilor de dezvoltare profesională, dublate în acțiunea lor de caracter. Oamenii nu îi vor mai suporta la conducere pe cei nepregătiți și conflictuali din orgoliu și prostie.

Care este, în viziunea dumneavoastră, rolul artistului în astfel de perioade?

Este complicat să vă raspund aici, eu nefiind artist (excepție probabil când mă văd în situația de a construi strategii, dar aici este o altă discuție) iar Muzeul Municipiului București nu este o instituție de spectacole. Dar să nu uităm faptul că au fost scriitori, pictori, poeți, care au trăit astfel de vremuri și pe care le-au circumscris în reale capodopere: Hyeronimus Bosch, Daniel Defoe, Albert Camus etc.