Administrațiile locale nu sunt interesate de digitalizare: doar 5% din proiecte sunt utilizate

Administrațiile locale nu sunt interesate de digitalizare: doar 5% din proiecte sunt utilizate

Doar 5% din proiectele de digitalizare finalizate, cu aplicare în sectorul public din România, sunt folosite în realitate și continuă să fie dezvoltate și să beneficieze de servicii de mentenanță – sunt concluziile unei analize OVES Enterprise, companie românească de dezvoltare de software, înființată, în 2015, la Cluj-Napoca.

Digitalizare, în dosar cu șină

Procedura greoaie, birocrația, lipsa de specialiști pentru analiza proiectelor,  durata mare a procedurii de licitație și a soluționării eventualelor contestații, durata mare a implementării proiectelor fac ca, în medie, un proiect de digitalizare să dureze peste 5 ani, de la momentul începerii documentației, până la finalizarea implementării. „În această perioadă, proiectul fie nu mai este de interes, fie tehnologia pe care se bazează s-a învechit, fie s-a schimbat Guvernul, iar prioritățile sunt altele decât acum 5 ani. Asta, în cazul în care un proiect ajunge să fie finalizat. De cele mai multe ori, însă, lipsa de interes este principalul factor care pune piedică demarării proiectelor de digitalizare în sectorul public”, spune Mihai Filip, CEO OVES Enterprise.

„Spre exemplu, am trimis 50 de mail-uri către 50 dintre cele mai importante administrații locale din România, în care ne oferim să punem la dispoziția primăriilor, gratuit, servicii de consultanță pentru proiecte de digitalizare. Până la acest moment, nu am primit niciun răspuns, niciun replay la email-uri”, adaugă Mihai Filip.

Comparația cu Occidentul

Spre comparație, sectorul public din vestul Europei este mult mai digitalizat, multe instituții fiind complet digitalizate: primării, secții de poliție, cu focus pe zona eliberării de documente. Iar procedurile sunt simplificate, astfel încât proiectele să fie implementate cât mai rapid.

„În Germania, spre exemplu, au o licitație, care presupune ca proiectele câștigătoare să fie implementate în maximum un an, după care acestea se dezvoltă în continuare. Am fost implicați aici în dezvoltarea unei aplicații de supraveghere, management și analiză a bolilor infecțioase, ce permite țărilor să monitorizeze focarele de infecție, cazurile de urmărire și contactele și să păstreze o imagine de ansamblu asupra cifrelor și statisticilor generale, cu participarea mai multor instituții de sănătate publică, cum sunt spitale, laboratoare, ofițeri de supraveghere etc.”, mai spune Mihai Filip.

Ce se digitalizează în sectorul public din România

În ceea ce privește procesul de digitalizare în sectorul public, în România, se mizează foarte mult  pe automatizarea proceselor, cu accent pe colectare și analiză de date. Iar contractele sunt, de obicei, mari, câștigate de un consorțiu de firme (integratori) care apelează la parteneri tehnologici (subcontractant) pentru development.

Pe plan local, OVES Enterprise este implicată în proiecte de digitalizare în sectorul public, în regim de companie subcontractată, cu pondere mică în cifra de afaceri a companiei – sub 5%.

Unul dintre acestea aparține Agenției de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație şi Cercetare (AARNIEC), în care se ocupă de dezvoltarea de soluții pentru implementarea unui sistem informatic bazat pe platforme tehnologice moderne, cu elemente avansate de tehnică și tehnologice, precum machine learning și artificial intelligence. Proiectul va îngloba elementele produse în sistemele educaționale existente, va permite refolosirea și înglobarea acestora în cadrul produselor educaționale nou create și aplicarea lor în cadrul lecțiilor de clasă, studiu individual și studiu asistat, prin intermediul mecanismelor de inteligență artificială.

Alte proiecte în derulare

Un alt proiect la care lucrează echipa OVES Enterprise, tot în regim de companie subcontractată, este demarat de Consiliul Concurenței și vizează crearea unui profil al fiecărei entități juridice din România și de a analiza interacțiunile dintre entitățile juridice din perspectiva licitațiilor. Spre exemplu, dacă într-o zonă se câștigă mereu toate licitațiile de către o singură companie, aplicația va genera o alertă, iar inspectorii Consiliului Concurenței vor putea investiga. Aceste alerte sunt create pe baza a peste 300 de metrici (KPI), iar profilul companiilor este creat agregând și analizând date din surse publice (documente publice, ziare, site-uri) și instituții guvernamentale (ANAF, ONRC, etc.), folosind tehnologii de tip Big Data și Machine Learning.