Adevărul incomod despre inovare

Adevărul incomod despre inovare

De ce prefer termenul de reinvenție în locul inovației? Pentru că reinventarea este cea mai eficientă modalitate prin care poți face față schimbărilor și provocărilor din jurul tău. Este ceva realizabil.

de Nadya Zhexembayeva

Întrebarea pe care o primesc cel mai adesea în activitatea mea, indiferent dacă mă întâlnesc cu clienții companiei mele de consultanță, susțin prelegeri pentru studenți sau vorbesc la conferințe de afaceri, este de ce am ales să folosesc cuvântul reinvenție, în locul cuvântului inovație. Este o întrebare care se tot repetă și, trebuie să recunosc, este una foarte pertinentă, având în vedere că trăim într-o lume în care “inovația” reprezintă unul dintre cuvintele cel mai la modă.

Este suficient să te uiți la știri ca să prinzi cel puțin o poveste despre inovație. Dacă asculți discursurile politicienilor sau ale managerilor de top, vei constata că inovația este soluția tuturor problemelor, răspunsul sigur pentru orice întrebare delicată. Vă amintiți cum, în urmă cu câțiva ani, la orice concurs de frumusețe, toate participantele își doreau pacea mondială? Întrebai o regină a frumuseții ce își dorește, care este cel mai mare vis al său, iar răspunsul îl știai dinainte: pacea mondială. Ei bine, inovația a ajuns echivalentul din lumea afacerilor pentru pacea mondială. Indiferent ce întrebare adresezi, soluția este inovația. Așadar, e firesc ca oamenii să se întrebe de ce noi am ales cuvântul reinvenție pentru munca noastră și nu ne-am oprit asupra cuvântului popular: inovație.

Alegerea noastră nu a fost întâmplătoare. Uitându-ne cu atenție la istoria afacerilor și la istoria modernă a dezvoltării intelectului, am realizat că ino­varea este un ideal aproape de neatins. Una dintre cele mai îmbrățișate teorii despre inovație a fost dezvoltată în 1962 de profesorul Rogers și a rămas valabilă: doar 2,5% din populația lumii are capacitatea de a inova. Prin urmare, când intri într-o sală de ședințe, gândește-te că doar 2,5% dintre cei prezenți pot inova. Când mergi într-o companie, ține cont de același lucru: doar 2,5% dintre angajați sunt inovatori. Potrivit profesorului Ro­gers, nu avem în jur nici prea mulți adepți ai inovațiilor, oameni care, deși nu inovează ei înșiși, să fie dispuși să testeze inovațiile puținilor inovatori de lângă noi. Capacitatea de a inova este un talent extrem de rar, un deziderat aproape intangibil.

Dacă ne uităm și în dicționar, constatăm că noutatea este esența inovării. Ca să poți fi considerat un inovator, trebuie să vii cu ceva nou, disruptiv, acesta fiind un criteriu care, pentru majoritatea dintre noi, este aproape imposibil de îndeplinit.

Imaginați-vă că primiți următoarea sarcină. Aveți la dispoziție două ore sau două zile pentru a dezvolta o modalitate complet nouă de a transporta bunuri cu o greutate de aproximativ 5 kilograme din punctul A în punctul B. Dacă ne raportăm la teoria celor 2,5%, doar câțiva dintre voi veți începe să desenați, să vă imaginați și să inițiați un proces de inovare. Marea majoritate veți îngheța. Veți fi blocați de ideea că trebuie să veniți cu ceva revoluționar, cum nu s-a mai văzut.

Vă propun, însă, să reformulăm cerința. Luați-vă rucsacul și gândiți-vă la un lucru pe care ați putea să îl îmbunătățiți la el. Iată diferența dintre inovație și reinvenție! Eticheta de inovație limitează provocarea la găsirea unui concept disruptiv și inaccesibil, în timp ce eticheta de reinvenție este mult mai prietenoasă. Îți sugerează că este vorba despre ceva ce ai deja, pe care trebuie doar să îl îmbunătățești. Este o variantă mai bună, o soluție mai accesibilă. Reinventarea este cea mai eficientă modalitate prin care poți face față schimbărilor și provocărilor din jurul tău. Este ceva realizabil. Mulți dintre noi își vor putea imagina îmbunătățirea acelui rucsac, dar foarte puțini vor putea veni cu o modalitate total nouă de a transporta obiecte ce cântăresc 5 kilograme.

Acest exercițiu ne arată că, atunci când provocarea este formulată într-un mod diferit, suntem deschiși la schimbare și gata să aderăm la noua variantă. Felul în care reacționăm la schimbare se schimbă. Dintr-o dată, schimbarea pare un lucru pe care suntem capabili să îl gestionăm.

Experiența companiei noastre relevă același lucru. Dacă le propunem angajaților unui client să realizeze o inovație, să inventeze ceva, majoritatea se dau bătuți, pentru că s-au convins de-a lungul anilor că le este foarte greu sau chiar imposibil. Când le sugerăm să reinventeze ceva ce deja cunosc foarte bine, să îmbunătățească un lucru concret, să găsească o nouă funcționalitate pentru ceva ce au deja, îi convingem să se implice.

Prin urmare, iată provocarea mea pentru voi! Gândiți-vă la ceva, din viața profesională sau din cea personală, la care întâmpinați dificultăți acum. Poate că este vorba despre mediul de lucru: ședințele nu sunt prea productive. Sau poate linia voastră de produse nu se vinde așa cum vă doriți. Ori poate că aveți o relație dificilă cu un membru al familiei: mama încă vă mai sună de zece ori pe zi, ca să vă întrebe dacă ați mâncat. Orice! După ce ați identificat problema, gândiți‑vă ce ați putea face mai bine referitor la respectiva situație. Un singur lucru care ar putea fi îmbunătățit, reinventat. Nu trebuie să fie ceva revoluționar. O mică îmbunătățire care să vă împingă măcar un centimentru în direcția dorită.

Nadya Zhexembayeva este antreprenor, profesor şi speaker specializat în reinvenţie. Oferă consultanţă unor companii importante la nivel global, ghidându-le în procesul de reinventare care le permite să facă faţă schimbărilor disruptive din economie şi împărtăşeşte insight-urile sale despre managementul schimbării prin intermediul materialelor publicate pe site-ul său, precum şi prin intermediul cursurilor online pe care le organizează.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 336 (octombrie 2019). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.