5 tendințe care vor defini viitorul companiilor în business

Reading Time: 4 minute

Perioada de timp scurtă de a acționa în fața perturbării din ultimul an a condus la un sentiment de urgență, precum și la oportunități pentru companii de a-și spori agilitatea, de a explora noi modele de afaceri și de a construi noi capabilități care să sporească reziliența.

Tendințele de lungă durată, cum ar fi importanța crescută a experiențelor, adoptarea mai mare a cloud-ului și schimbările în modelele de cumpărare, au fost întrerupte, accelerate sau inversate din cauza pandemiei. În același timp, au fost create noi lanțuri de aprovizionare și modele de afaceri în câteva zile, nu în luni, iar promisiunea unor noi descoperiri științifice a fost realizată în luni, nu în ani. Odată cu schimbările structurale profunde după mai mult de un an de turbulențe, a apărut un mediu de afaceri pregătit pentru reinventare, cu o dorință puternică de a privi mai departe în viitor și de a identifica mai bine traiectoria și impactul schimbărilor.

Tendințe pentru viitorul afacerilor

În acest context, Accenture a făcut echipă cu consilieri externi, cadre universitare și cercetători pentru a realiza o listă de tendințe, care vor avea cel mai mare impact asupra companiilor în următorii trei an. Dintre acestea, cinci s-au remarcat ca fiind esențiale pentru succesul viitor al organizațiilor, oferind oportunități pentru lideri și îndemnându-i să adopte schimbarea și să găsească noi modalități de creștere, începând de azi. Ideile rezultate au fost prezentate în Raportul Business Futures 2021.

Învățând de la viitor – Anticiparea schimbării înainte ca aceasta să se producă

Organizațiile regândesc fundamental modurile de a face business care să genereze creștere, iar concentrarea pe date istorice pentru a creiona viitorul nu mai este o soluție. Pentru a lua decizii mai rapid, companiile utilizează date analitice și inteligența artificială pentru a identifica schimbările pieței și ale consumului. Raportul constată că 77% dintre organizații și-au sporit utilizarea surselor interne și externe de date în timp real în ultimele 12 luni, însă doar 38% au raportat că oamenii din întreaga organizație folosesc în mod constant date în timp real în activitatea lor de zi cu zi. Mai mult, doar 36% dintre companii au declarat că au un membru executiv responsabil pentru aceste eforturi și mai puțin de jumătate (43%) au suficiente abilități pentru a sprijini această activitate. BlueDot este o companie canadiană din domeniul sănătății care a anticipat schimbarea înainte să se producă. Cei de la BlueDot au prevăzut gravitatea pandemiei de COVID-19 înainte altor companii și la 31 decembrie 2019 – cu o săptămână înainte ca Organizația Mondială a Sănătății să publice primul său raport privind virusul – BlueDot a publicat un avertisment despre COVID-19 și impactul său potențial devastator. Pe tot parcursul pandemiei, utilizatorii platformei erau cu un pas înaintea celorlalți. Compania a reușit să facă acest lucru prin alimentarea algoritmului său cu date în timp real – de la surse guvernamentale, spitale, companii aeriene, până la jurnalele de știri în 65 limbi – actualizate la fiecare 15 minute.

2) Delegarea deciziilor – Descentralizarea procesul decizional

Criza globală a fragmentat piețele, iar regiuni distincte apar cu propriile lor sisteme de guvernanță, modele economice și norme culturale. În același timp, comportamentele consumatorilor se schimbă rapid, apărând și noi concurenți care răspund nevoilor în schimbare. Companiile răspund împingând autoritatea decizională către oamenii de la marginea organizațiilor lor, creând o structură în rețea de echipe care poate acționa cu rapiditate și agilitate. Când companiile își împuternicesc oamenii de la margine pentru a lua cele mai multe decizii operaționale de zi cu zi, puterea de decizie centrală se poate concentra asupra deciziilor strategice cheie. Raportul a constatat că 91% dintre organizații sunt dispuse și sunt capabile să funcționeze mai mult ca o federație largă de companii pentru a răspunde mediilor de afaceri din ce în ce mai fragmentate și mai mult de jumătate (58%) afirmă că modelul lor de afaceri se va schimba în anul următor.

3) Scop durabil – Trecerea de la intenție la realizare

Organizațiile recunosc necesitatea de a avea un scop de care să beneficieze toate părțile interesate, dar a apărut un decalaj crescând între intenții și rezultate. Acest paradox demonstrează provocările pe care organizațiile le întâlnesc în construirea durabilității în structura operațiunilor lor și îndeplinirea angajamentelor luate în beneficiul tuturor părților interesate. Raportul a constatat că 28% dintre directori declară că nu sunt angajați personal în a oferi valoare tuturor părților interesate, iar aproape jumătate (48%) dintre organizații declară că una dintre cele mai mari bariere este echilibrarea intereselor lor comerciale. Cu toate acestea, există semne că balanța înclină spre protejarea ambițiilor de sustenabilitate alături de profituri, doar 24% dintre lideri spunând că ar lua în considerare reducerea investițiilor în inițiative de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) pentru a nu rata estimările privind veniturile.

4) Aprovizionare nelimitată – Înlăturarea limitelor fizice ale aprovizionării

Pandemia globală a tensionat lanțurile de aprovizionare mai mult ca niciodată, în timp ce organizațiile au luat măsuri drastice pentru a menține mărfurile în mișcare. Pentru a răspunde așteptărilor în creștere de îndeplinire rapidă, flexibilă, rentabilă, responsabilă și durabilă a comenzilor, companiile forțează limitele fizice ale propriilor lanțurilor de aprovizionare și mută producția la punctul de cerere. Raportul a constatat că majoritatea (92%) organizațiilor au crescut sau intenționează să sporească utilizarea centrelor de micro-fulfillment. Un număr similar (96%) dintre organizații au sau intenționează să creeze lanțuri regionale de aprovizionare. Și în acest caz, alinierea valorii pentru toate părțile interesate își arată importanța, 80% dintre organizații spunând că așteptările clienților lor în ceea ce privește sustenabilitatea au crescut semnificativ în ultimele 12 luni.

5) Realități virtuale – Redefinirea realității

Pe măsură ce mediile virtuale evoluează, diferențele dintre lumea fizică și cea virtuală se estompează, simțul realității și al locului este redefinit, apărând în același timp noi modalități prin care oamenii pot trăi, munci, consuma și socializa. După un an de interacțiune fizică limitată, companiile mizează pe virtual, 88% dintre organizații investind în tehnologii pentru a crea medii virtuale și, dintre acestea, 91% vor investi în continuare. În timp ce tehnologia actuală de realitate virtuală (VR) implică în cea mai mare parte simțurile noastre vizuale și auditive, în timp va deveni din ce în ce mai realistă, angajând toate simțurile și creând o conexiune mai mare cu fizicul. Overview Ark este un start-up din Londra care comercializează instrumente necesare pentru a realiza spectacole live fără a fi nevoie de cunoștințe aprofundate de programare. Când concertele live au fost anulate în timpul pandemiei, mulți artiști au transmis în direct și gratuit spectacolele pe platformele de socializare. Acestea au fost în mare parte experiențe 2D. Overview Ark își dorește să creeze o nouă modalitate hibridă de a participa la concerte care să fie captivantă, live, să aibă un element social și să ofere oportunități de venituri artiștilor.