4 soluții din afară pentru probleme dinăuntru

4 soluții din afară pentru probleme dinăuntru

Ce e de făcut pentru a crește numărul firmelor românești cu potențial global? Am analizat patru modele de bună practică din Europa care merită testate și în România. 

de Claudiu Vrînceanu

Prezența internațională directă a firmelor românești este modestă, numărul companiilor autohtone care efectuează investiții străine pe piețele externe fiind de aproximativ 20 într-un singur an. Antreprenorii români au nevoie de know-how, networking, studii și informații punctuale despre oportunitățile de business din străinătate. Iată patru modele de bună practică din Europa care merită testate și în România, pentru a crește numărul firmelor românești cu potențial global.

1. Modelul german: programe de match-making și interacțiuni la nivelul autorităților și comunităților locale

În practica internațională am identificat o serie de programe care facilitează schimbul de experiențe între startup-uri în vederea internaționalizării. De regulă, aceste programe au ca obiectiv accelerarea procesului de internaționalizare pentru startup-urile inovatoare. Concret, în cazul României, obiectivul principal ar fi acela să ajute firmele românești să intre în piețe noi, prin dezvoltarea de relații internaționale și colaborări, prin adaptarea modelelor de business la nevoile de piață globale. Un astfel de program poate impulsiona firmele mari de tip corporație să investească în inovație și să aibă acces la companii cu potențial de ino­vare. Acest obiectiv poate fi atins prin programe de tip exchange, organizate printr‑un model de par­teneriat încheiat între autorități locale și mari organizații de business din marile orașe din România și mari orașe din Europa (Berlin, Londra, Paris). Modelul concret de bună practică este Start Alliance Berlin, proiect inițiat de organizația Berlin Partner for Business and Techno­logy în anul 2015. Principalul obiectiv al proiectului este acela de a internaționaliza și scala firmele de tip startup într-un mod mai rapid și poziționarea orașului Berlin ca unul dintre cele mai puternice hub-uri de antreprenoriat din Europa.

Un proiect cu mare potențial este viitorul parc științific Măgurele Science Park, dezvoltat în jurul Laserului de la Măgurele. Proiectul vizează coagularea administrației locale, a zonei de educație și a celei de business pentru crearea unui hub de cercetare și inovare, care să atragă proiecte locale și internaționale. Potențialul economic și inovator este uriaș!

Concret, obiectivul Magurele Science Park este să dezvolte economia inovativă, prin sprijinirea comercializării rezultatelor C&D și ale sistemelor de spin-off din cadrul Universităților și al Institutelor de Cercetare și participarea la crearea culturii relevante în acest domeniu, precum și valorificarea prezenței proiectului ELI-NP și a Institutului IFIN-HH în aria adiacentă Magurele Science Park și în calitate de părți interesate ale MSP. Prin oferirea de facilități pentru start-up-uri și spin-off-uri ale universităților și institutelor de cercetare, precum și departamentelor de cercetare-dezvoltare, proiectul poate contribui la dezvoltarea de sinergii între mediul antreprenorial inovator și cel de cercetare-dezvoltare.

2. Modelul austriac: dezvoltarea și lansarea unor platforme de match-making dedicate Silicon Valley, ca destinație țintă pentru firmele românești

Mai multe țări europene au dezvoltat proiecte, programe și platforme dedicate startup-urilor locale care se internaționalizează în Silicon Valley: modelul austriac Go Silicon Valley, exemplul danez Innovation Center în Silicon Valley, programul de accelerare din Germania, proiectul irlandez Access Silicon Valley sau Spain Tech Centre (STC). Spre exemplu, Spain Tech Centre, un accelerator pentru firmele spaniole care se internaționalizează în Statele Unite ale Americii, a luat naștere în 2011 ca o inițiativă public-privată. STC oferă firmelor locale de tehnologie diferite servicii care facilitează extinderea în Silicon Valley, cum ar fi acces la birourile RocketSpace, unul dintre cele mai cunoscute spații de lucru din San Francisco, acces la o rețea de mentori și experți locali conectați la mediul de business din America și acces la STC Community, o comunitate de firme și expați care, prin intermediul evenimentelor și al
workshop-urilor, pot ajuta antreprenori spanioli să își construiască o rețea de contacte locale și să fie ghidați pe piața din SUA.

3. Modelul olandez: validarea de către stat, prin parteneriate, a bunelor practici din mediul privat și asociativ

Ecosistemul antreprenorial din Olanda este caracterizat printr-un număr mare de proiecte comune dezvoltate prin parteneriate de tip public-privat. Unul dintre acestea, DutchBasecamp, orientat spre internaționalizarea firmelor olandeze, a fost lansat inițial în mediul privat sub forma unei organizații neguvernamentale, de către un grup de antreprenori, iar acum este realizat în parteneriat cu Mi­nisterul Economiei. Proiectul oferă educație antreprenorială, know-how, acces la resurse și specialiști pentru antreprenorii locali care vor să se internaționalizeze. Abor­darea proiectului DutchBasecamp se con­centrează pe învățarea continuă din experiențele fondatorilor olandezi care s-au internaționalizat deja. “Nu există o rețetă unică pentru internaționalizare, dar un ingredient principal în acest proces este să înveți din experiențele predecesorilor care s-au extins pe piețele externe” este parte a viziunii proiectului DutchBasecamp.

4. Modelul suedez: firmele Born Global, prioritate pentru dezvoltarea ecosistemului de internaționalizare

O firmă de tip “born global” este acea companie care se internaționalizează în primii trei ani de activitate și ajunge la 25% venituri din operațiunile globale. În prezent, nu există în România o atenție alocată acestui tip de firme. Cele mai multe firme de tip “born global” și-au început activitățile de internaționalizare în momentul lansării sau la scurt timp după momentul de startup.

Majoritatea au invocat dimensiunea redusă a piețelor locale ca motiv principal pentru a se dezvolta global cu scopul de a-și asigura o vizibilitate de business (“necessity-driven”), deși există multe exemple de internaționalizări de tip “opportunity driven”, conectate cu strategii de piață ambițioase sau pentru simplul fapt că lumea întreagă reprezintă piața de desfacere a companiilor. O bună practică identificată pe plan internațional este inițiativa suedeză Born Global. La momentul lansării în 2012, Born Global a reprezentat o premieră în Europa, fiind primul program dedicat firmelor de tip born global sau celor care pot deveni firme de tip born global. Proiectul a fost lansat inițial de către de profesori de antreprenoriat și specializați în business care au rămas în permanență coordonatorii programului. Gândit inițial ca un proiect de educație care ajută antreprenorii din tehnologie să își găsească un model de business viabil, fondatorii programului au lucrat îndeaproape cu incubatoare, investitori de tip venture capital, universități, mari companii și a implicat încă de la început mentori și traineri externi. După primii cinci ani de derulare, proiectul Born Glo­bal s-a transformat în Scale Global din nevoia de a deservi, de asemenea, firme aflate într-o fază mai avansată de dezvoltare.

Claudiu Vrînceanu are experiență mixtă în business, media și administrație publică. Lucrează zi de zi cu firme antreprenoriale românești pe zona de PR și investiții pentru startup-uri. În prezent, dezvoltă RisersNet (program de sprijinire a viitorilor antreprenori), Start-Up Bridge (proiect de internaționalizare a firmelor românești) și se implică în dezvoltarea Măgurele Science Park, viitorul parc știintific dezvoltat în jurul laserului de la Măgurele.