300 de miliarde pe scara Richter

Optimismul parea a fi restabilit, revenirea accelera pe aut o strada economiei globale. Cateva zeci de secunde au fost suficiente ca sa arunce in aer orice urma de recuperare sau de crestere. Atat a durat cutremurul din Japonia, iar undele de soc inca nu s-au oprit si se propaga peste tot, cu efecte nebanuite asupra tintelor economice prognozate pentru acest an.

Natura nu tine deloc cu economia. Dupa trei ani de criza dura, chiar la aparitia primelor semne de stabilizare si revenire, un eveniment asupra caruia omul nu are niciun control a rasturnat toate estimarile optimiste pentru 2011.

Cutremurul din 11 martie, a carui magnitudine a fost de 9 grade pe scara Richter, si tsunamiul declansat dupa au produs moartea a peste 20.000 de oameni, potrivit cifrelor vehiculate de presa locala. In acelasi timp, pe langa numeroasele victime, au fost distruse zone intregi din Japonia, fabrici au fost inchise, productia a fost stopata. Peste toate aceste nenorociri, a aparut una si mai mare, posibila explozie a centralei nucleare de la Fukushima, puternic afectata de cutremur. Autoritatile de la Tokio fac tot posibilul pentru a evita un nou Cernobil, de la racirea centralei si pana la ingroparea acesteia pentru a evita un dezastru nuclear, daca miezul reactorului ar exploda.

Toate aceste nenorociri au si costuri economice efective, care se reflecta nu numai asupra Japoniei, ci si asupra economiei globale. Estimarile guvernului japonez legate de costurile produse de cutremur si de efectele tsunamiului au ajuns la 15-16 trilioane de yeni (intre 185 si 300 de miliarde de dolari), devenind astfel cel mai scump dezastru natural din lume, potrivit agentiei Reuters.

Suma calculata de guvernul de la Tokio nu acopera pierderile din activitatea economica provenite de la inchiderile de fabrici sau impactul mai mare cauzat de criza de la centrala de la Fukushima. “Impactul pe care il vor avea inchiderile de fabrici programate ca urmare a economisirii electricitatii va fi semnificativ”, a spus Fumihira Nishizaki, director de analize macroeconomice in cabinetul de la Tokio, citat tot de Reuters. Estimat in procente, dezastrul se va cifra la aproximativ 6% din PIB-ul Japoniei, care este estimat la 5.391 trilioane de dolari pentru 2010.

Si guvernatorul Bancii Japoniei, Masaaki Shirakawa, s-a declarat ingrijorat, in fata unei comisii parlamentare, de efectele cutremurului asupra economiei Japoniei, precizand ca acestea vor fi severe. In acelasi timp, banca centrala a Japoniei ia toata masurile pentru a ajuta cea de-a treia mare economie a lumii. Imediat dupa cutremur, ca raspuns la primele efecte, Banca Japoniei a inceput sa pompeze trilioane de yeni in economie pentru a preveni prabusirea acesteia si a dublat fondurile destinate cumpararii de active, pentru a imbunatati conditiile de finantare corporatista. Injectiile au adus depozitele la un nivel record de peste 40 de trilioane de yeni, peste nivelul record precedent inregistrat in 2004, cand banca centrala a avut o politica speciala de inundare a sistemului financiar cu bani lichizi pentru a ajuta piata.

La jumatatea lunii martie, bancile centrale din G7 si Banca Centrala a Japoniei au intervenit asupra cursului valutar pentru a deprecia yenul, desi fac acest lucru extrem de rar. Scopul interventiei a fost sprijinirea exporturilor si mentinerea la un nivel cat mai scazut a deteriorarii economiei. Ceea ce nu este inca foarte clar este cum va finanta guvernul de la Tokio bugetul pentru reconstructia tarii, fiind necesare noi imprumuturi guvernamentale, ca sa acopere cele peste 100 de miliarde de dolari necesari. Si asa datoria publica este de doua ori mai mare decat capacitatea economiei, care este de cinci trilioane de dolari. In aceste conditii, ministrul de Finante, Yoshihiko Noda, spune  ca Japonia nu ar trebui sa se grabeasca sa se imprumute pentru a plati reconstructia, avand in vedere datoria, care este cea mai mare inregistrata intre tarile puternic industrializate. “Pentru ca finantele publice sunt intr-o situatie dificila in acest moment, urmarim indeaproape cum va afecta cutremurul incasarile din taxe”, a mai spus Noda intr-o sedinta de guvern. “Cat despre resursele financiare pentru reconstructie, trebuie sa asiguram increderea pietei si nu sa ne bazam prea repede pe alte imprumuturi”, a mai spus ministrul de Finante japonez.

Economistii si agentiile de rating apreciaza ca Tokio nu va avea probleme pentru a se asigura de fonduri  suplimentare, insa unii analisti spun ca exista riscul ca emiterea suplimentara de bonduri guvernamentale sa duca la cresterea costurilor la care se imprumuta in acest moment Japonia.

RISCURILE ECONOMIEI SEISMICE

De fapt, toate eforturile care se fac acum la nivel local, in Japonia, dar si la nivel global, in celelalte state ale lumii sunt destinate unei “aterizari” cat mai line a economiei globale, care ar putea fi puternic afectata de efectele cutremurului. Mai mult, razboiul pornit in Libia si revoltele din zona Orientului Mijlociu nu fac altceva decat sa mentina ingrijorarile asupra revenirii in acest an a situatiei economice globale. Scriam in numarul trecut despre efectele pe care le are un prêt ridicat al petrolului asupra economiei si cum un cost de 120 de dolari pe baril duce automat la o degradare a PIB-ului global, avand in vedere cererea crescuta si oferta care nu face fata.

Chiar daca Arabia Saudita a marit productia, inca nu se cunosc cu exactitate toate efectele subsidiare ale proaspatului razboi libian. In plus, conteaza foarte mult cat va dura acest razboi si care va fi amploarea operatiunilor desfasurate in zona, avand in vedere ca statele lumii au avut opinii impartite atunci cand a venit vorba de interventia armata asupra lui Gaddafi. Rezolutia ONU nu clarifica prea mult situatia, iar state ca Germania, China si Rusia sunt rezervate asupra legitimitatii interventiei internationale din Libia.

Apare firesc vesnica intrebare: de ce economia globala este legata de politica? Pentru ca orice decizie politica are ca urmare imediata efecte asupra economiei, de la cresterea sau scaderea cotatiilor diverselor companii pe burse pana la cresteri sau scaderi de preturi la produse de consum, in functie de amploarea diverselor evenimente politice. Revenind la Japonia, pentru ca efectele cutremurului sunt cele mai vizibile in acest  moment, analistii economici se asteapta ca, dupa scaderea din prima parte a acestui an, ca urmare imediata a dezastrului natural, sa asistam la o crestere a economiei nipone datorita reinceperii reconstructiei tarii. Aceasta va fi cea mai mare de la finalul celui de-al doilea razboi mondial.

Dar, in acelasi timp, analistii avertizeaza ca riscul cel mai mare pentru acest scenariu este legat de intreruperile de energie de la fabricile din zonele afectate de cutremur. Compania de electricitate Tokyo Electric Power Co., care deserveste Tokio si zonele adiacente capitalei si contribuie cu 40% la economia japoneza, a pierdut peste 20% din puterea operationala nucleara si termica, iar sansele de revenire pentru a face fata consumului din perioada verii sunt aproape nule.

Operatorul nu poate nici sa acopere necesarul de energie, care sa provina de la companii din zone neafectate de cutremur, pentru ca fiecare opereaza cu o frecventa diferita. Din aceasta cauza, vor fi afectate multe dintre companiile locale, care produc in Japonia, dar care sunt si mari exportatori. Toyota Motor Co., cel mai mare producator auto mondial, ar putea sa piarda in jur de 74 de milioane de dolari profit pe zi cata vreme cele 12 fabrici pe care le detine in Japonia raman inchise, potrivit estimarilor facute de Goldman Sachs si citate de Reuters.

Acesta este doar unul dintre multele exemple ale producatorilor japonezi, care sunt pusi in fata unor provocari majore ca urmare a dezastrului. Pe de alta parte, Toyota nu se grabeste sa reia productia, iar acesta nu este un semn bun pentru investitori. Multi analisti vad si un efect de domino asupra economiei mondiale din cauza intreruperilor productiei diferitelor bunuri, care vor afecta atat Japonia, cat si multe alte state. Un alt efect va fi impactul fricii de radiatii si al contaminarii produselor alimentare, care va afecta increderea consumatorilor si a businessurilor de oriunde din lume.

Un prim efect a fost scaderea  actiunilor pe bursa de la Tokio, in 23 martie, cu aproape jumatate din cresterea de 4% inregistrata in ziua precedenta. Scaderea a fost cauzata si de pauza luata de investitorii care evalueaza efectele negative economice inregistrate in urma cutremurului, tsunamiului si crizei nucleare. Investitorii s-au focusat din nou asupra costurilor dezastrului din 11 martie, ca urmare a estimarilor facute de guvern. Ei monitorizeaza si impactul cutremurului asupra productiei industriale, pentru ca Sony, de exemplu, a redus productia la inca cinci fabrici. “Observam o volatilitate crescuta de cand a avut loc cutremurul.

Piata priveste foarte atent la companii pentru a vedea care dintre ele vor beneficia in urma dezastrului si care nu”, spune Toru Hashizume, Chief Investment Officer la Stats Investment Management, citat de Reuters. “In continuare, starea generala a pietei este scazuta, asa ca vom vedea scaderi al indicelui Nikkei pentru ca vom asista la vanzari ale actiunilor  deoarece parerile sunt legate de faptul ca economia va scadea.” Singurele semne de speranta vin din partea sectorului electronic, care ar putea sa isi revina mai repede decat cel auto, al carui lant de productie este grav afectat.

TITLURILE FAC VALURI…
…de crestere, pentru ca obligatiunile emise de Japonia sunt atractive. Asa cum spuneam mai sus, opinia generala este ca acestea nu si-au pierdut puterea de seductie asupra investitorilor, chiar daca exista voci singulare care avertizeaza asupra riscului supraincalzirii ca urmare a cresterii datoriei publice. Benchmark-ul titlurilor de stat emise de guvernul japonez pe 10 ani a crescut cu 0,33 puncte la 139,73. Analistii apreciaza ca investitorii vor cumpara titlurile de stat, pentru ca exista un surplus de lichiditate pe piata, ca urmare a injectiilor de capital facute de Banca Centrala a Japoniei pentru a sustine economia. Cei mai aprigi observatori economici vad in actualul dezastru si oportunitati de crestere. Warren Buffett este de parere ca momentul actual constituie o sansa extraordinara pentru a cumpara actiuni in companiile japoneze. Buffett crede ca desi reconstructia ii va lua ceva timp, nu va schimba viitorul economic al Japoniei.

“Daca as detine actiuni japoneze, cu siguranta nu le-as vinde. In mod frecvent un eveniment extraordinar, asa cum a fost cutremurul, creeaza intradevar oportunitati de cumparare. Am vazut ce s-a intamplat in Statele Unite, in lume. Nu cred ca Japonia este o exceptie”, a spus miliardarul american referindu-se la masurile extraordinare pe care guvernul nipon le va lua pentru a nu lasa economia sa se deterioreze.

RAZBOIUL SI ECONOMIA
Daca temerile globale legate de Japonia, desi ridicate, sunt atenuate de solutiile rapide care se iau la Tokio si care nu duc la o agravare extraordinara a situatiei economice globale, investitorii, economistii si analistii se uita cu extrema atentie la ceea ce se intampla in Orientul Mijlociu. Un indicator al situatiei din zona este pretul petrolului, care a crescut din nou si a ajuns pe 23 martie la 116 dolari, in crestere cu 0,6% fata de cotatia din ziua precedenta.

Pretul reflecta ceea ce se intampla in acest moment in Yemen, odata cu intensificarea  revoltelor din aceasta tara, ceea ce implica riscuri mari, care ameninta stocurile de petrol din peninsula arabica, locul celor mai mari campuri petrolifere din lume. Presedintele Yemenului, Ali Abdullah Saleh, a declarat ca in tara va izbucni un razboi civil daca va fi fortat sa demisioneze. Washingtonul si-a exprimat temerea asupra instabilitatii din zona.

Analistii spun ca piata petrolului este inca foarte vulnerabila la tot ceea ce se intampla, pentru ca ar putea sa apara intreruperi ale ofertei. Din acest motiv, toata lumea este “nervoasa, ca urmare a raspandirii revoltelor si spre Arabia Saudita, cel mai mare producator de petrol”, a spus Tetsu Emori, manager de fond la compania de investitii Astmax Investments. Yemen, tara care, este situata la capatul sudic al Marii Rosii, de-a lungul unei cai importante pentru comertul petrolului intre Orientul Mijlociu si Europa.

Tara vecina, Arabia Saudita, este singurul membru al OPEC care are in acest moment capacitatea sa suplimenteze cererea de petrol pentru a compensa productia din Libia, de pilda, care a ajuns la un nivel aproape de zero, ca urmare a interventiei militare internationale. Toata lumea urmareste cu atentie eforturile armate ale aliatilor in Libia, pentru ca situatia poate escalada in interventii extrem de violente.