28 iulie – ziua în care am epuizat toate resursele Planetei

28 iulie – ziua în care am epuizat toate resursele Planetei

Data de 28 iulie 2022 reprezintă ziua în care omenirea a consumat toate resursele biologice pe care Pământul le poate genera într-un an. 

Ziua Depășirii sau Earth Overshoot Day este calculată anual de organizaţia internaţională Global Footprint Network și reprezintă data de la care omenirea începe să trăiască pe datorie ecologică, consumând din resursele anilor următori. 

În 1970, primul an în care s-a făcut calculul: (bio-capacitatea planetei/amprenta ecologică a omenirii) x 365, ziua depășirii a fost pe 29 decembrie, însă de atunci continuă să apară în calendar din ce în ce mai devreme.

Cu alte cuvinte, oamenii au cumpărat, au consumat, au stricat și au aruncat, după care au luat-o de la capăt. Libertatea de a alege dintr-un infinit de posibilități de produse accesibile a dat naștere unor modele de producție și consum nesăbuite în care se valorizează cantitatea și tendințele în defavoarea produselor cu o durată de viață mare, ecologice și circulare. 

Seduși de mirajul lui „îmi permit, deci îmi iau”, fără a cântări îndeajuns dacă există o nevoie reală sau nu, avem predispoziția de a cumpăra compulsiv, de a risipi, ignorând impactul pe termen lung asupra mediului, sănătății sau economiei.  

De la trend la normă: sustenabilitatea

Comisia Europeană a prezentat la finalul lunii martie un nou pachet de propuneri care fac parte din Pactul Verde European și prin care își propune ca aproape toate bunurile fizice de pe piața Uniunii Europene să devină sustenabile, reutilizabile, reparabile și eficiente din punct de vedere energetic pe întreg parcursul ciclului de viață. 

Pentru a sprijini introducerea pe piața europeană a unor produse sustenabile, Comisia a adoptat un Plan de lucru privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada 2022-2024, abordând în special produsele electronice de larg consum  cum ar fi telefoanele inteligente, tabletele și chiar și panourile solare.

Intrăm din nou în era reparațiilor? 

În viitor, doar produsele cele mai sustenabile vor fi vândute în Europa, oferind șansa consumatorilor să economisească energie, să repare produsele stricate și să facă alegeri ecologice inteligente atunci când cumpără produse noi. Acest lucru ar urma să consolideze piața unică și să creeze oportunități economice pentru inovare, locuri noi de muncă, în special în ceea ce privește fabricarea, întreținerea, reciclarea și repararea. 

În plus, măsurile ar înlocui comportamentul de tip cumpăr – stric – arunc și efectele dăunătoare asupra planetei și sănătății locuitorilor săi, oferind consumatorilor produse de calitate și acces la servicii care încurajează reutilizarea și reparația.  

„Poate cea mai evidentă nevoie de <reparare> se resimte în industria echipamentelor electrice și electronice. La prima defecțiune, televizorul, mașina de spălat sau telefonul sunt înlocuite cu produse noi, mai actuale. Defecțiunea se petrece de cele mai multe ori la scurt timp după ce produsul a ieșit din garanție, iar piesele de schimb fie nu există, fie sunt scumpe făcând ca reparația să nu se justifice.”

Roxana Puia, director de marketing al Asociației Environ

Proiectarea pentru reciclare și dreptul la reparație 

Deteriorarea programată și reducerea dreptului de a repara – prin absența centrelor specializate, indisponibilitatea sau costul pieselor de schimb, ar putea fi considerate „practici comerciale neloiale”, interzise de legislația UE, conform regulamentului privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile. 

„Reparația sau reciclarea sunt uneori îngreunate de faptul că produsele nu au fost proiectate de la început pentru a putea fi folosite pe termen lung sau reciclate. Este și cazul echipamentelor electrice, care în lipsa unui design ecologic, au un ciclu de viață din ce în ce mai scurt.  
Deșeurile electrice conțin o mulțime de resurse recuperabile și valoroase – aur, cupru, aluminiu și fier, dar și substanțe periculoase precum plumb, crom, mercur, substanțe ignifuge și chimice dăunătoare pentru mediu. Ecodesign-ul oferă certitudinea că materialele sau componentele încorporate în produs sunt mai ușor de reparat, de reutilizat sau reciclat.”

Roxana Puia  

Relația consumatorilor cu sustenabilitatea 

Bunicii sau străbunicii noștri au avut un stil de viață sustenabil neintenționat pentru că nu au avut altă opțiune – purtau doar haine din materiale naturale, mâncau carne rar, consumau mai puțin din toate punctele de vedere și nu foloseau pet-uri. Astăzi, stilul de viață sustenabil e caracteristic mai degrabă unei nișe care cuprinde două grupuri destul de contrastante. 

Pe de o parte sunt cei informați, responsabili și conștienți de impactul lor asupra mediului, cu valori puternic legate de sănătate și respect față de natură, iar de cealaltă parte sunt cei care trăiesc așa pentru că nu au de ales – refolosesc, repară, fac schimb și sunt chibzuiți fiindcă nu își permit să cumpere lucruri noi. 

,,Pentru toți ceilalți aflați în afara acestor extreme (un procent foarte mare), ciclul de viață al produsului e prea puțin important, iar satisfacția achiziției și necesitatea de moment primează. În lipsa unor norme și reglementări clare care să vizeze procesul de producție și să stabilească un circuit cap-coadă, oamenii vor continua să consume în exces și să polueze, fără să conștientizeze impactul propriilor acțiuni.”

Roxana Puia

Din dorința de a arăta că există produse, obiceiuri și acțiuni sustenabile, Asociația Environ a lansat platforma Sustenabil zi de zi, un ghid cu sfaturi practice pentru un stil de viață ecofriendly care oferă principii de bază pentru un stil de viață cu impact minim asupra mediului.  

Environ 

Asociația Environ, una dintre primele organizații colective de transfer responsabilitate din România, împlinește anul acesta 15 ani de activitate, timp în care a gestionat peste 150.000 tone de DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice). 

În calitate de promotor al economiei circulare în țara noastră, Environ își propune să contribuie la un mediu mai curat nu doar prin perfecționarea unui sistem de gestionare responsabilă a DEEE, ci și prin implementarea de proiecte și campanii care încurajează schimbarea obiceiurilor privind colectarea selectivă și adoptarea unui stil de viață sustenabil.