15 ani de afaceri

15 ani de afaceri

Ce faceati in 1999? Mai tineti minte febra virusului computerelor, Y2K, care prognoza ca odata cu trecerea in anul 2000 computerele nu vor mai sti sa continue numaratoarea si ne vom trezi, virtual, in anul 1900? Se credea ca va veni sfarsitul lumii si ca 2000 va aduce numai evenimente fatidice. De la o economie precara la una performanta, de la centralizare la proprietate privata si buna stare, enumeram principalele momente care au marcat Romania in ultimii 15 ani.

In 1999, cand am inceput sa pregatim lansarea revistei Biz, Romania era o lume gri, cu o economie centralizata inchisa si nefunctionala, un Produs Intern Brut mic si o inflatie de doua cifre. In 15 ani, am ajuns la o economie functionala, cu o crestere impresionanta, suntem parte a Uniunii Europene si a NATO, companiile multinationale sunt acum prezente in Romania cu sedii importante si chiar cu sedii regionale, iar tinerii aspira la cariere internationale pe masura. Dar sa vedem care sunt domeniile care au marcat definitiv economia Romaniei si, odata cu acestea, viata fiecaruia dintre noi.

CONTEXTUL ECONOMIC GENERAL
La momentul 1999, analistii occidentali ai pietelor de capital apreciau ca tarile in curs de dezvoltare favorite pentru investitii in obligatiuni, adica pe termen lung, erau Ungaria, Polonia, Cehia, Coreea, Mexic si Filipine, pe cand cele nerecomandate erau Rusia, Ucraina, Romania, Kazahstan si Pakistan. Ca sa intelegem prezentul, trebuie sa ne stim trecutul. Vedem cat de mult a evoluat Romania, chiar daca uneori ni se pare ca este prea greu, ca totul stagneaza sau ca nu se intampla nimic la noi. In 1998 aveam o inflatie de 60%, pe cand in 2014 inflatia la nivelul lunii august este de 0,94%, cu o prognoza de 2,2%, iar pentru anul viitor de 3%. Acum suntem intr-un alt punct fata de 1999. Intr-un discurs in fata ambasadorilor Romaniei, in septembrie 2014, presedintele Traian Basescu a facut o trecere in revista a situatiei economice. “Investitiile care s-au facut in ultimele decade arata o Romanie in crestere de competitivitate, daca privim macar si la cifrele de export. Si pentru cei care ofteaza dupa trecuta industrie a Romaniei, care eu nu spun ca a fost neaparat corect privatizata, dar as vrea sa va dau doua cifre.

In 1990 Romania a exportat de 10 miliarde de dolari. Anul trecut, Romania a exportat in valoare de 50 de miliarde de euro. Este clar ca economia romaneasca incepe sa devina tot mai competitiva pe masura ce cream conditii ca investitiile straine directe sa aiba loc.” Acesta a continuat spunand ca mai exista un element de optimism in economia romaneasca, circa 30% este productie industriala comparativ cu Uniunea Europeana, unde doar 17-18% este productie industriala, in rest sunt servicii. Produsul Intern Brut in anul 2013 – 631,1 miliarde lei (preturi curente) – a fost cu 3,5% mai mare fata de anul 2012 si s-a datorat cresterii exportului net si productiei agricole, conform datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS). Cele mai importante contributii la cresterea PIB de anul trecut, comparativ cu anul 2012, le-au avut: industria, cu o crestere de 2,3%; agricultura, silvicultura si pescuitul, cu o crestere de 1,1%.

DE LA GHISEU LA BANCA PE MOBIL
Ultimii 15 ani au cunoscut si o consolidare a sistemului financiar-bancar, care a fost zguduit la inceputul anilor 2000 de mai multe scandaluri, printre care Bancorex sau prabusirea FNI. Momentele principale ale industriei bancare locale incep in 1999 cu privatizarea BRD, a doua mare banca, cu Société Générale, dar si cu preluarea Bancii Agricole de catre Raiffeisen Bank in 2002. Un alt moment care a marcat industria financiara a fost privatizarea Bancii Comerciale Romane, in 2006, care a adus statului 2,2 miliarde de euro, iar suma totala platita de Erste Bank a fost 3,75 miliarde euro. Astfel, odata cu privatizarea celei mai mari banci de pe piata locala incepe un ciclu de crestere si dezvoltare, care ajunsa in varf, in anul de gratie 2008, era unul dintre cele mai importante motoare ale economiei romanesti. Bancile s-au extins masiv, aveau agentii in toata tara, erau angajati foarte multi oameni, peste 40 de institutii financiare avand prezenta locala. Odata cu criza, sistemul bancar a intrat in dificultate, iar dezvoltarea masiva a trebuit transformata rapid in reduceri de costuri si de evitare a intrarii in colaps. Astazi, sistemul bancar din Romania, desi greu incercat in perioada dificila a crizei, a reusit sa reziste, insa cu masuri dificile si cu restructurari masive. Sistemul bancar a incheiat anul 2013 cu un profit net de 498 milioane lei, comparativ cu o pierdere record din anul 2012, in valoare de 2,3 miliarde euro. Conform datelor BNR, activele totale din sistemul bancar la sfarsitul anului 2013 sunt de 362 miliarde lei (in jur de 82 de miliarde de euro), in scadere cu aproximativ 1% fata de anul 2012.

La momentul actual, bancile acorda o atentie crescuta pentru dezvoltarile pe zona de IT, o directie inceputa in anii anteriori, care duce la performanta si eficienta in activitatea zilnica. Multe banci au inceput dezvoltarile pe zona de online, ca urmare a exploziei internetului si a serviciilor de internet banking. Nivelul creditelor neperformante din sistemul bancar in martie 2014 era de 22,3%, iar in aprilie de 22,2%, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei.

CU ACCELERATIE INAINTE
In 1999, are loc un eveniment deosebit de important pentru Romania si care a marcat intreaga economie. Grupul francez Renault preia Automobile Dacia, fiind una dintre cele mai cunoscute si cele mai reusite privatizari de catre un guvern din ultimii 25 de ani. Francezii de la Renault au transformat o uzina veche cu exporturi reduse intr-un conglomerat modern, care a ajuns acum piatra de temelie a exporturilor romanesti. Adevarata revolutie Dacia a inceput in iunie 2004, atunci cand Renault a prezentat la Paris modelul Logan, primul automobil low-cost proiectat de un constructor european pentru piata europeana. Datorita Daciei, Romania a cunoscut o crestere exploziva din partea producatorilor de componente, iar in prezent peste 100.000 de oameni lucreaza in fabrici care produc inclusiv pentru Automobile Dacia. Compania a ajutat la crearea unei retele de peste 800 de furnizori, atrasi in primul rand de cresterea anuala a productiei. Tot de Dacia este legata si investitia de aproape 400 mil. euro in Renault Technologie Roumanie, centrul de inginerie care include si un circuit de teste la Titu.

Pe fondul intrarii in productie a noii game Logan, Logan MCV, Sandero si Duster, Dacia a atins in 2013 un nivel record al productiei de aproape 343.000 de unitati, fiind astfel una dintre cele mai eficiente si mai productive uzine auto ale Renault la nivel mondial. La fel ca productia, cifra de afaceri a evoluat constant, de la putin peste 200 de milioane de euro in anul 2000 la peste 4,1 miliarde de euro in 2013. In plus, faptul ca peste 90% din productie se vinde pe pietele externe transforma Dacia in cel mai mare exportator al tarii, cu o contribut ie de aproape 10% din exporturi si peste 2% din PIB. O alta privatizare de succes a fost si Automobile Craiova, preluata de Ford in martie 2008, pentru care a platit aproape 60 de milioane de dolari pentru pachetul de actiuni de 72,4%. Ford a lansat la jumatatea anului 2012 constructia modelului B-Max, produs exclusiv la fabrica din Craiova si comercializat doar pe piata europeana. Ford produce in prezent la Craiova si motoare pe benzina EcoBoost de 1,0 litri si 1,5 litri, acesta din urma echipand modele produse in America de Nord si Asia. 

Cifra de afaceri cumulata a celor mai mari zece companii din industria auto locala, care grupeaza cei doi producatori auto Dacia si Ford si importatori de automobile, a crescut in 2013 cu 40% comparativ cu anul 2012, la 6,56 mld. euro. Este pentru prima data in ultimii sase ani cand cele mai mari zece companii au realizat un business peste cel din 2007, atunci cand tot cele mai mari zece au rulat 5,6 miliarde de euro. Industria auto din Romania a fost unul dintre motoare, pana inainte de criza economica din 2008. In 2008, cifra de afaceri totala a industriei era in jur de 10,7 miliarde de euro, cu aproximativ 200.000 de angajati.

Industria auto locala este populata de nume mari, care au preluat de-a lungul anilor diverse fabrici scoase la privatizare sau au deschis direct unitati de productie aici. Este cazul Michelin, care are fabrici la Zalau si Floresti, Continental, care are activitatea concentrata in zona de vest a tarii, sau producatorul Pirelli, care are o unitate de productie la Slatina. Alte nume prezente in acest moment la noi sunt Dräxlmaier (cu fabrici la Pitesti, Satu Mare, Timisoara, Hunedoara si Brasov), Anvis, Takata-Petri, Ina Schaeffler, Valeo sau Autoliv.

Un program guvernamental, asa-numitul “Rabla”, a fost unul dintre principalele stimulente ale reinnoirii parcului auto autohton. Initiat in 2005, a facut ca in cei opt ani de activitate sa fie casate peste 500.000 de automobile vechi. Parcul auto din Romania cuprinde in acest moment aproximativ 6 milioane de autovehicule.

CHIOSCUL DEVENIT MAGAZIN DE PROXIMITATE
Intrarea marilor lanturi internationale si investitiile de peste 2 miliarde de euro au schimbat fata retailului romanesc. Efervescent a comertului din ultimii ani a adus nu mai putin de 45 de malluri. Primul mall din Romania, Bucharest Mall, s-a deschis in 2000 si a insemnat un cu totul alt mod de a face cumparaturi. Retailul a fost unul dintre sectoarele conomice cu cele mai mari cresteri anuale si nu este de mirare ca afacerile principalelor companii de retail din Romania insumau in 2006 peste 4,28 miliarde euro.

Retailul modern este astazi dominat de jucatori internationali, care au reluat extinderile dupa stagnarea din  perioada crizei. Mega Image, Carrefour, Kaufland, Auchan sau Cora sunt printre cei mai importanti din industrie, cu sute de magazine in intreaga tara si mii de angajati. Cele mai importante retele de retail modern din Romania au realizat in 2013 afaceri totale de aproximativ 8,6 miliarde euro. Per total, comertul, atat retailul cat si producatorii de bunuri de larg consum (FMCG), au adus Romaniei afaceri de aproximativ 19 miliarde de euro anul trecut.

SALVAREA ECONOMIEI VINE DIN PAMANT
Granarul Europei ar putea redeveni realitate daca am sti sa exploatam la maximum resursele terenului agricol. Singura problema: o reforma reala, care sa rezolve actualele probleme ale unui domeniu cu un urias potential. Cenusareasa politicilor publice si a reformelor, agricultura romaneasca poate fi un domeniu de viitor pentru Romania, daca se va realiza o strategie coerenta de revitalizare a acestui sector.

Potrivit datelor Institutului National de Statistica, Produsul Intern Brut a fost in 2012 de 587,4 miliarde lei, in conditiile in care valoarea adaugata bruta din agricultura a inregistrat o contractie de 21,2%. Statul trebuie sa se asigure ca ia masuri foarte clare si coerente de incurajare a micilor producatori (care au o pondere de 80-85%), ca realizeaza infrastructura necesara pentru performanta (apa pentru irigatii, curent electric, autostrazi, silozuri, depozite), incurajarea productiei pe acele tipuri de culturi unde suntem dependenti de importuri. 13,3 mil. ha (55,9%) este suprafata agricola utilizata in exploatatiile agricole dintre cele din 23,8 milioane ha cat insumeaza teritoriul Romaniei. 8,3 mil. ha reprezinta teren arabil, care ocupa circa 62,5% din suprafata agricola. 22% din suprafata agricola a tarii este amenajata pentru irigatii si este aproximativ egala cu cea amenajata pentru desecari; combaterea eroziunii solului se face pe circa 15% din suprafata agricola.

ENERGIA FACE VALURI
Romania a reusit dupa 15 ani sa aiba un sector energetic important care sa duca la afaceri foarte mari. Peste 3 miliarde de euro au venit in acesti ani din privatizarile care s-au facut in acest sector. La 23 iulie 2004, guvernul Romaniei parafeaza cel mai important contract de privatizare pe care avea sa-l faca vreodata, incredintandu-si “perla coroanei”, Petrom, grupului petrolier OMV. La zece ani dupa aceasta privatizare, Petrom este compania care controleaza productia de petrol a Romaniei, jumatate din productia de gaze, 8% din productia de energie si are sanse reale de a face o descoperire istorica de gaze naturale in adancurile Marii Negre. Petrom a ajuns anul trecut la un profit net de un miliard de euro, un nivel record pentru companie, dar si pentru economia romaneasca. Mai departe, cel mai riscant pariu in care compania s-a implicat este cel cu adancurile Marii Negre, acolo unde, alaturi de ExxonMobil, Petrom ar putea face o descoperire istorica de gaze naturale. Procesul de privatizare a continuat cu vanzarea catorva sucursale ale Electrica – Electrica Banat si Electrica Dobrogea – catre compania italiana Enel, la jumatatea anului 2004, pentru suma de 127 milioane de euro. Enel a cumparat si Electrica Muntenia Sud, platind in jur de 820 milioane de euro pentru 67,5% din actiuni. Alte doua filiale au fost preluate de CEZ si de E.ON.

Principalii distribuitori de gaz – Distrigaz Sud si Distrigaz Nord – au fost privatizati la jumatatea lui 2005. Prima a fost vanduta catre Gaz de France pentru 311 milioane de euro, iar cea de-a doua catre distribuitorul german de gaz E.ON Ruhrgas pentru 303 milioane euro. Un alt aspect al sectorului energetic demn de mentionat in contextul aderarii Romaniei la UE a fost necesitatea investit iilor in domeniul surselor alternative de energie.

In 2001 are loc privatizarea Sidex Galati, care a fost cumparat de LNM Holdings NV, care apartinea de Lakshmi N. Mittal. Dupa fuziunea dintre Mittal Steel si Arcelor, in anul 2006, din care a rezultat Arcelor Mittal, numele combinatului a fost schimbat in ArcelorMittal Galati. Dupa doi de la privatizare, combinatul a ajuns pe profit. Principalul motor al economiei Romaniei, potrivit analistilor economici, este in acest moment industria, sustinuta de imbunatatirea cererii externe. Industria si exporturile au avut in primele trei luni ale anului cresteri de doua cifre. Productia industriala a crescut in trimestrul I al lui 2014 cu aproape 11%, iar exporturile cu 10% comparativ cu aceeasi perioada a lui 2013. Industria, care reprezinta peste un sfert din PIB-ul Romaniei, ramane astfel unul dintre principalele drivere de crestere pentru economie in acest an, dupa ce in 2013 a adus doua treimi din cresterea economica.