10 trenduri care vor marca arhitectura și construcțiile din România în 2024

Reading Time: 6 minute

2024 este anul preocupărilor crescute pentru sustenabilitate și o locuire mai bună și al implementării efective a măsurilor privind eficiența energetică. Pe de altă parte, 2024, an electoral, poate marca un moment de referință în politica de dezvoltare a orașelor, printre provocări fiind și creșterea prețurilor la materiile prime. În arhitectură și construcții, viitorul apropiat se împarte între imperativul proiectelor durabile și provocarea noilor tehnologii.

Provocările și oportunitățile lui 2023

„2023 a fost un an cu multe provocări în domeniul arhitecturii și construcțiilor. În primul rând, vorbim de schimbări legislative precum apariția metodologiei privind NZEB (Near Zero Energy Building) sau schimbarea celei de obținere a avizelor și autorizațiilor ISU precum și de eliminarea facilităților din domeniul construcțiilor. La acestea s-au adăugat deficitul de forță de muncă și reducerea numărului de autorizații de construire, constrângeri care au condus însă la noi idei și strategii precum digitalizarea și creșterea complexității proiectelor”
Elena Ștefănescu, arhitect, cofondator Studio ae.

Acestea sunt principalele 10 trenduri din arhitectură și contrucții potrivit studiului realizat de biroul de arhitectură și design Studio ae.

1. Preocuparea majoră pentru o locuire mai bună

Cu aproximativ 30.000 de autorizații de construire emise anual pentru case sau pentru locuințe colective (apartamente) și cel puțin 6 milioane de mp. autorizați, locuirea reprezintă cel mai extins program de arhitectură, atât ca număr cât și ca suprafață în România.

Este de așteptat ca practicile NZEB (Nearly Zero Energy Building), standarde obligatorii pentru toate clădirile noi și cele care intră în renovare majoră, clădiri cu consum de energie redus, să fie implementate în 2024. În 2023 s-au prezentatat multe soluții și materiale inovative inclusiv pe segmentul rezidențial și urmează ca acestea să fie utilizate.

Având în vedere că petrecem peste 80% din timp în interior, preocuparea continuă pentru calitatea arhitecturii a și a designului spațiilor pe care le folosim este mai mult decât justificată. Se pune accentul pe creșterea calității și pe soluții atemporale, valabile pe termen lung, pe importanța luminii naturale, a spațiilor deschise care pot fi ușor mobilate și care își păstrează în timp și caracterul reprezentativ.

2. Implementarea principiilor privind eficiența energetică

Ultimii trei ani au fost ai reglementărilor legislative în privința eficienței energetice. Acum, furnizorii și producătorii de materiale de construcții propun materiale noi, certificate. De exemplu, tablă fălțuită cu strat inclus de celule fotovoltaice care îmbină eficient atât partea de tehnologie, cât și cea estetică, noi sisteme și concepte de instalații cu un randament foarte bun. Proiectele optimizează consumul de energie prin funcții precum izolarea eficientă, geamurile triplu vitraj și sistemele integrate de încălzire și răcire.

“2024 va fi anul implementării măsurilor privind eficiența energetică. Sustenabilitatea în arhitectură și construcții a devenit un imperativ. Termoizolarea, integrarea panourilor solare sau fotovoltaice, a pompelor de căldură și a altor surse de energie regenerabilă precum turbinele eoliene, după caz, precum și utilizarea materiale recuperate sunt din ce în ce mai frecvente”
Elena Ștefănescu, arhitect, cofondator Studio ae

3. Decarbonizarea și economia circulară

Sunt două subiecte noi care vor intra puternic în atenția publicului unde vor rămâne multă vreme, inclusiv măsurile privind ESG-Environmental, social, and corporate governance. Carbonul încorporat este un factor foarte important atunci când luăm în considerare amprenta globală de carbon a mediului construit. Astfel, Carbon Leadership Forum sugerează că „aproximativ 30% din toate emisiile globale de carbon sunt atribuite sectorului construcțiilor, cel puțin 8% rezultând din fabricarea materialelor de construcție”.

În anii următori se va analiza și calcula și amprenta carbonică a unei clădiri încă din etapa de construire și în cea de utilizare, pe parcursul timpului.

Amprenta carbonică va deveni parte intrinsecă a procesului de a construi.

Devine astfel tot mai importantă includerea în proiecte a strategiilor de reutilizare a elementelor de construcție existente, de înlocuire a materialelor cu conținut ridicat de carbon cu materiale cu emisii scăzute de carbon sau chiar de captare a carbonului și salvarea materialelor existente pentru a minimiza cantitatea de deșeuri, care altfel ar merge la groapa de gunoi.

4. Creșterea prețurilor

Dacă prețurile materialelor de construcție au rămas relativ stabile, la nivel de execuție (proces care include și manopera, transportul, utilajele, etc.), în 2023 s-a înregistrat o creștere de aproximativ 10%, scumpire cauzată mai ales de inflația din 2022.

Și în 2024 este de așteptat o majorare a prețului cauzată de schimbările legislative, de eliminarea facilităților fiscale și modificarea taxelor aferente salariilor în domeniul construcțiilor de la finalul lui 2023.

În 2023 s-a înregistrat o scădere a numărului de autorizații emise, ceea ce înseamnă că în 2024 vor fi mai puține șantiere în lucru sau finalizate.

Astfel, pe fondul creșterii prețurilor și a scăderii ofertei, a accesului tot mai greoi la credite, cumpărarea unei locuințe devine mai dificilă.

5. Întârzierea deciziilor/răspunsurilor primăriilor și autorităților implicate

2024 este un an electoral și o preocupare majoră va fi organizarea alegerilor urmate de schimbări în administrație. Pe de altă parte, se vor finaliza unele din proiectele publice deja începute.

După întârzierile din 2023 privind implementarea proiectelor PNRR, 2024 ar putea fi un an cu “motoarele turate” ale investițiilor în domeniul construcțiilor. Multe firme din domeniu s-au concentrat pe proiectele mai mari din domeniul public, ceea ce a condus la un deficit în zona privată și la proiectele mici și medii. În acest context, pentru firmele mici și medii, poate fi o oportunitate de a dezvolta noi servicii de calitate, pe acest segment punând accent pe calitate și eficiența energetică. De exemplu, pentru cei care construiesc o singură casă este destul de dificil să găsească un antreprenor general care să coordoneze toată partea de execuție.

Dacă timpul este bine folosit, acesta poate fi un plus pentru o mai bună detaliere și planificare a proiectului, a bugetului și a șantierului.

6 . Moment de cotitură/referință a politicilor de dezvoltare a orașelor

În 2024, sunt primele alegeri locale după pandemie care marchează un moment de definire sau de redefinire a orașelor. Este de așteptat ca agendele de dezvoltare a orașelor să ia în considerare conceptul celor “15 minute”.

Acesta, precum și conceptul mai amplu de “eco-cartier”, sunt direcții de dezvoltare care trebuie definite și implementate în acord cu comunitățile locale.

Nu vorbim doar de asigurarea facilităților esențiale pentru familii și comunități într-un perimetru relativ mic ci mai ales de mobilitate. Mobilitatea rămâne un subiect care provocă emoții puternice din cauza timpului pierdut în trafic în orașele din România și a poluării generate de autovehicule.

7. Avansul tehnologiei schimbă domeniile arhitecturii și construcțiilor

Arhitecții și designerii vor folosi tot mai des tehnologia pentru dezvoltarea mai rapidă a ideilor, pentru cercetare și inovație. Aceasta favorizează creativitatea, managementul eficient al proiectelor și o evaluare mai transparentă și generează o mai mare eficiență a construcțiilor, în general.

AI-ul a avut un progres foarte mare în ultimii doi ani și va schimba mult procesele de lucru în proiectare și implementare în următoarea perioadă. De exemplu, se scurtează foarte mult timpul pentru vizualizarea rapidă de tip imagine fotorealistă. În plus, se pot testa mai multe idei în acest mod într-un timp relativ scurt.

• BIM – Building Information Modeling devine tot mai popular și în România, mai ales că reprezintă o machetă digitală a clădirilor prin care se transferă repede, clar și complet informațiile către beneficiari, constructori.

• SMART building – IoT, senzori, prelucrarea datelor preluate din senzori, automatizări de tip BMS. Proprietarii adoptă automatizarea pentru a spori confortul, securitatea și eficiența energetică. Iluminatul controlat de la distanță, climatizarea și sistemele de securitate oferă siguranța faptului că locuințele și birurile sunt confortabile, funcționale și eficiente.

8. Preocuparea crescută pentru sustenabilitate și schimbările climatice

Odată cu publicarea metodologiei privind eficiența energetică și obligativitatea acesteia în toate construcțiile, se va pune accent și pe alte aspecte care țin de sustenabilitate. Astfel, sunt tot mai folosite materialele durabile, cele locale și vopselele cu conținut scăzut de CO2. De asemenea, recuperarea materialelor este tot mai des întâlnită.â

“Reabilitatea clădirilor existente este o metodă importantă prin care putem folosi ceea ce avem deja. Putem vorbi fie conversii funcționale, reintegrarea clădirilor abandonate, reabilitarea și mentenanța clădirilor existente. În București există zeci de clădiri abandonate de ani de zile chiar în zona centrală, care reprezintă o resursă semnificativă a orașului, a comunității și a istoriei.”
Elena Ștefănescu, arhitect, cofondator Studio ae.

9. Creșterea interesului pentru lemn

Lemnul este un material organic, călduros, prietenos folosit atât pentru structura de rezistență cât și aparent, la interior și exterior. Lemnul structural de tip timberframe și CLT (Cross Laminate Timber) sunt deja folosite și în România și devin o opțiune tot mai populară datorită timpului mult mai mic pentru șantier.

Utilizarea lemnului certificat FSC (Forest Stewardship Council ) asigură beneficiarii că din punct de vedere ecologic și social exploatarea se face corespunzător.

10. Designul și arhitectura multiplicatori de experiențe și funcțiuni

Este mai evidentă acum influența spațiului public din imediata vecinătate a locuințelor sau a birourilor asupra calității vieții în general. Designul va continua să ajute la reconectarea omului cu natura, nu doar la proiectele care vizează sustenabilitatea mediului. “Insulele verzi” din spațiile comune, grădinile de pe acoperiș, lumina naturală și calitatea aerului tind să devină standarde în zonele rezidențiale și de birouri.

Vor domina minimalismul și flexibilitatea proiectelor. Arhitecții se vor concentra pe crearea de spații plăcute din punct de vedere estetic și mai ales foarte funcționale.

Accentul este pus pe acel design curat și luminos care utilizează spațiul existent în cel mai eficient mod și permite adaptarea la diverse nevoi, trecând de la office la rezidențial sau viceversa.