Miracol sau design?

Miracol sau design?

Daca vrei sa afli cate ceva din carti (si alte surse online) despre Singapore, unul din cuvintele cele mai uzitate este “miracol”. Miracol ca in doar 50 de ani au urcat din lumea a treia in cea dintai, miracol ca totul functioneaza perfect, miracol ca sunt atat de bogati cu toate ca nu au resurse naturale etc.

De Aneta Bogdan, Managing Partner Brandient

Daca insa citesti mai mult si faci cativa pasi la fata locului, ajungi la concluzia ca este incorect, si chiar nedrept, sa vorbesti de Singapore ca despre un miracol. Miracol implica o intamplare brusca si de sorginte divina, deci fara multa implicare din partea subiectului – iar nimic nu poate fi mai departe de adevar decat o astfel de descriere a ceea ce a realizat Singapore. Mult mai corect ar fi sa definim dezvoltarea orasului-stat Singapore in termeni de design – well, foarte putin “divin” si foarte mult omenesc.

Designul a fost de la bun inceput parte a istoriei acestui stat tanar, ca mod de abordare si rezolvare a nenumaratelor probleme si oprelisti – o constanta mai putin manifesta, dar solid intretesuta in toata dezvoltarea lor economica si sociala. Am putea spune ca toate realizarile lor par opera unui designer la fel de mult ca opera unui mecanism politic.

Poate cel mai bine se vede asta in planificarea si dezvoltarea urbana – care a trebuit sa rezolve problema spatiului vital, fatalmente limitat, al micii insule. De la decent la luxos, si cu o abordare creativa a densitatii, orasul ofera o locuinta, atat pentru fiecare cetatean, cat si pentru cei de doua ori mai numerosi rezidenti straini, dar ramane in acelasi timp aerisit, cu parcuri si spatii verzi la tot pasul – iar jumatate din insula ramane neconstruita, ca rezervatie naturala si… pentru uzul armatei. Desigur ca nu pierde ocazia, acolo unde e posibil, sa mai castige si ceva spatiu (reclaimed land) de la ocean. Mai mult, demonstreaza omenirii ca, daca toti pamantenii ar locui in conditiile din Singapore, ar ocupa doar 0,5% din suprafata globului – aproximativ suprafata statului american Texas – vezi celebrul pavilion national “1000 Singapores: a model of the compact city”, expus la Bienala de arhitectura din Venetia in 2010.

Cat despre landmark buildings, Singapore nu numai ca nu duce lipsa, dar in ultimii ani a ridicat cladiri unice, care au devenit cultural icons globale – de la The Esplanade (centrul de teatru si concerte) pana la mai recentul complex din Marina Bay – si asta fara sa intre vreodata in cursa frustranta si oarecum perdanta a “celei mai inalte cladiri din lume”.

Lee Kuan Yew, parintele fondator al statului Singapore, povesteste intr-unul din capitolele memoriilor sale cum s-au creat spatiile verzi care astazi incanta localnicul si vizitatorul deopotriva – inclusiv fascinantul traseu de la aeroport pana in oras. Echipe multidisciplinare de specialisti au lucrat multi ani la adaptarea sustenabila a celor mai potrivite specii la climatul si estetica urbana singaporeza. Este o proba de design horticultural, cu ceva vreme inainte ca designul sa devina parte a politicii de stat in Singapore.

Mai mult, pentru ca acum cincisprezece-douazeci de ani incepuse sa se vorbeasca de Singapore ca despre un loc perfect, dar prea “boring”, prea plictisitor si rigid prin perfectiune, arta si designul au trecut in mod expres pe masa de lucru a guvernantilor singaporezi – prin politici de educatie, de dezvoltare a industriilor creative (de la design grafic la arhitectura) si de incurajare a investitiei private in inovatie si design. Ca rezultat, designerii singaporezi sunt nelipsiti din toate marile premii internationale de design, iar Singapore a devenit (si) un hub de arta si design pentru toata Asia de Sud-Est.

In privinta interesului strict pentru design ca profesie, de asemenea accelerat in ultimele doua decade, Singapore este probabil statul cu cea mai mare densitate de scoli de arta si design – pe kilometru patrat sau pe cap de locuitor, cum doriti sa calculam.

Vizitand o expozitie a absolventilor de design (din cele organizate anual, la cele mai bune standarde), am numarat peste zece scoli locale specializate – de la cele afiliate marilor universitati pana la scoli de arta si design de sine statatoare. Iar daca vizitezi o astfel de scoala, intelegi si mai bine cum se creeaza valoarea. Cand pasesti in Lasalle College of the Arts esti coplesit de arhitectura inovatoare, de atmosfera efervescenta si inspiranta… iti vine sa te asezi pe iarba verde, langa tinerii studenti si sa te apuci sa desenezi fara sa mai pierzi un minut.

Daca se mai intreaba cineva “cum poti sa faci bani din design intr-o tara atat de mica?”, poate avea un raspuns convingator de la marile companii globale de design – toate prezente in Singapore – si de la numeroasele companii locale independente. In Singapore, totul este “designed” in cel mai inovator inteles al cuvantului: procesele, produsele, relationarile, strazile, experientele s.a.m.d. Dar ceea ce ne impresioneaza aici este nu atat ca designul este platit la valoarea pe care o merita, ci ca este platit cu atat mai bine cu cat este mai curajos, mai special, mai iesit din dogma.

 Este o lectie grea pentru cei care sunt nevoiti sa creeze intr-o stare continua de compromis si de autocenzura, fiind expusi continuu la afirmatia “E prea mult, nu se poate!”. Cel mai mare cumparator de servicii de design in Singapore nu este vreo corporatie, ci chiar guvernul singaporez. Orice natiune care are ceva creier si ceva ambitii, traind in secolul XXI, intelege rolul civilizator, motivational, aspirational, functional, al designului. Si investeste in acest instrument minunat al economiei de knowledge. In lumea larga, foarte putine profesii se bucura de onoarea de a avea un premiu anual conferit si girat de Presedintele tarii (President’s Award). In Singapore, aceasta meserie este designul.

Aneta Bogdan lucreaza in marketing din 1992, iar de 12 ani face branding si antreprenoriat pe o piata mai mult decat dificila prin Brandient, companie pe care a fondat-o alaturi de Mihai Bogdan si Cristian “Kit” Paul. Aneta se numara printre cei care au schimbat fata marketingului din Romania in cei 6 ani petrecuti la Connex, intre 1996 si 2002, unde a fost Marketing Communications Director. A devenit primul roman Chartered Marketer si primul roman Fellow la Chartered Institute of Marketing. A cristalizat o mare parte din vasta sa experienta de marketing in cartea “Branding pe frontul de est”, aparuta in 2010.