Anul cresterii

Anul cresterii

Intre politica, necunoscute externe si probleme interne mai vechi, economia romaneasca intra in 2014 cu sperante de crestere. Iata cum ar putea reusi sa le confirme pana la sfarsitul anului.

Am  avut un an neasteptat de bun din punctul de vedere al mersului economiei. Din pacate nu a fost rezultatul unor planuri bine tintite. Sa multumim providentei pentru vremea buna care a facilitat un an agricol exceptional, dar si mediului privat pentru ca a exportat mai mult decat a importat si a reusit sa reduca costurile, dar si sa redeschida apetitul pentru investitii. Nu ne putem baza la infinit pe aceste lucruri. Este nevoie ca intr-un an electoral cum este 2014 guvernul sa se dezmeticeasca din batalia politica si sa ia masuri clare pentru revigorarea economiei. Pentru a vedea cum se contureaza anul care abia a inceput pentru mediul de business din Romania, am identificat trei domenii mari, macroeconomia, piata de capital si sistemul bancar, pe care le-am detaliat pe larg intr-o serie de articole in paginile urmatoare.

CA BARCA PE APA
Plutim intr-o directie destul de incerta, desi ar putea fi foarte simplu sa stabilim cursul si sa navigam spre limanul revirimentului economic. Conform previziunilor Casei de Insolventa Transilvania, 2014 va fi un alt an dificil pentru multe sectoare din economie, ca urmare a consumului in continuare scazut, a accesului greoi la finantare, dar si a efectelor secundare generate de reglementa rile Basel III, cu referire la indicatorii de lichiditate ai sistemului bancar. Ajustarile prudentiale impuse vor avea un impact treptat asupra modului in care bancile gestioneaza creditele neperformante. Dupa cinci ani de criza, e mai dificil sa identificam sectoarele aflate intr-un moment favorabil fata de cele ce vor avea dificultati. Fara o infuzie de lichiditati in piata care sa dezghete consumul, este nerealist sa speram intr-o relansare. “Creditele raportate la BNR se afla la un nivel minim pentru ultimii doi ani, iar cel al restantelor la un nivel maxim, de peste 15%. Cel mai probabil, ne aflam doar la mijlocul crizei”, a declarat Rudolf Vizental, asociat coordonator al Casei de Insolventa Transilvania.

La inceputul lunii decembrie a anului trecut, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca, pentru sustinerea creditarii, banca centrala este pregatita sa reduca rezervele minime obligatorii in 2014, care insumeaza circa 6 miliarde de euro la valuta si 3-4 miliarde de euro la lei, chiar daca in piata monetara se inregistreaza un exces de lichiditate estimat la circa 2 miliarde de euro. Isarescu spunea ca pe piata monetara din Romania, Banca Nationala face ce nu face de regula o banca centrala: lanseaza lichiditate in piata. “Media de lichiditate este de 2 miliarde de euro, exces de lichiditate, dar toata economia este un covor peste care a fost o seceta, s-a facut o pojghita, sta lichiditatea deasupra, dar nu vrea sa intre in economie”, a spus Isarescu in urma cu o luna.

Desi aparitia de noi credite neperformante este asteptata sa incetineasca in 2014, provizioanele (rezervele puse deoparte de banci pentru a putea acoperi eventuale pierderi previzibile in viitor) vor ramane probabil la un nivel ridicat, avand in vedere necesitatea de crestere a ratei de acoperire a creditelor neperformante existente. In acest context, bancile se vor concentra pe eficientizarea cheltuielilor si realizarea de economii, ceea ce ar putea conduce la repozitionarea unor institutii de credit si chiar la consolidari in sectorul bancar. Veniturile din dobanzi si veniturile totale ale bancilor vor fi probabil afectate de scaderea dobanzilor la lei, revenirea intarziata a creditarii si focusarea bancilor pe sursele locale de finantare, anticipeaza agentia de rating Fitch, care atribuie Romaniei ratingul “BBB-”, cu perspectiva stabila. Contrar estimarilor prezentate de Fitch cu un an in urma, situatia din sistemul bancar al Romaniei a continuat sa se deterioreze in primele noua luni din 2013, cu o crestere a creditelor neperformante in ritm similar cu primele noua luni din 2012.

Totodata, ritmul de crestere a creditului neperformant a fost accentuat de scaderea soldului creditelor. BNR va continua in acest an reducerea dobanzii, poate chiar spre 3%, si va continua sa tinteasca inflatia, pregatindu-se de masurile necesare adoptarii euro la nivelul anului 2020. Leul va fi principala necunoscuta in ecuatia BNR, pentru ca vom putea asista atat la un nivel de 4 lei spre sfarsitul anului, daca economia merge bine si reformele structurale si de politica monetara vor da roade, cat si la un interval de 4,5 – 4,6 lei chiar daca vom avea derapaje inflationiste datorate anului electoral.

Agricultura va ajuta sustinerea leului daca vremea va tine cu noi. Exporturile sunt asteptate a continua, la un ritm macar la fel precum cel din 2013, care sa incurajeze mediul privat si sa duca la cresterea PIB. Astfel, aceste doua elemente esentiale vor putea ajuta o reluare a consumului, chiar daca moderata, care sa sustina masurile luate de BNR. Daca nu vom avea derapaje politice grave in acest an electoral si vom reusi sa continuam reformele structurale si sa absorbim mai multe fonduri europene, dar si sa continuam investitiile si sa ajutam mediul privat, vom putea spune la bilantul lui 2014 ca a fost un an bun.

Foto: Dreamstime.com